• Skip to primary navigation
  • Skip to main content
  • Skip to primary sidebar
  • Skip to footer

BobbyVoicu.ro

  • Home
  • Arhiva (2005-2013)

Cica.ro: Social voting

Una Alta · September 9, 2010

Cand am pornit FTW.ro (inlocuind blogoree.ro), aveam in cap ceva legat de modul in care lumea sta pe net in mod normal. Mi se parea ca ideea de a vota pe diferite site-uri nu e cea mai buna, ca iti rupe ritmul obisnuit de vizitare. In plus, te obliga sa iti faci conturi pe mai multe site-uri etc.

Cu toate astea, in ultimii doi ani au aparut doua site-uri care s-au transformat in canale majore de impartire (“share”) a informatiei: Twitter, cu ale sale RT-uri, si Facebook, cu Like – mai ales de la modificarea de-acum cateva luni, care permite sa dai like pe orice site din lume.

Prin urmare, ideea de Digg, Reddit, Blogoree, isi pierduse sensul. Sau, mai bine zis, trebuia sa se schimbe. Din pacate, platforma folosita atunci (Drigg, pe Drupal), nu permitea prea usor implementarea a ceea ce voiam eu: Social Voting. Cica.ro, insa, cu platforma sa proprie, permite acest lucru

Ce inseamna, de fapt, Social Voting pe cica.ro?

Inseamna ca de-acum se vor lua in calcul si voturile date de cititori pe Facebook si Twitter (un algoritm care ia in calcul mai multe RT-uri pentru un vot dat pe cica.ro, la fel si mai multe Like-uri pe cica.ro). Bineinteles, se va putea vota in continuare si pe cica.ro, ba chiar acele voturi vor avea greutate mai mare, pe ansamblu, dar poti vota pentru ceea ce iti place si fara sa intri pe site.

Cica.ro devine astfel un top al popularitatii pe cele doua retele sociale: Facebook si Twitter, combinat cu popularitatea in randul comunitatii Cica. Bineinteles, posturile trebuie propuse in continuare pe site, nu putem scana in permanenta sa vedem ce se intampla.

Mai facem chestii misto, stati pe-aproape 🙂

Detalii despre cum functioneaza, aici

Redescopera Romania, ganduri de final

Una Alta · September 8, 2010

Initial voiam sa scriu un articol care sa prezinte Dobrogea, sa spun ce am vizitat samd. Dar nu prea are rost. Zilele astea voi pune pe blog lista cu posturile celor care au fost, asa ca veti putea citi atunci mai multe.

Eu ma gandesc ca acum doua luni am inceput o actiune si nu imi vine sa cred ca s-a terminat. Au fost 18 zile de alergat prin tara, in permanenta in miscare, presarate cu tot felul de momente mai mult sau mai putin placute (am sa va povestesc intr-un articol cum am aflat ce sisteme bune de protectie are Mercedes-Benz GLK, de ex).

Proiectul a pornit ca o idee a celor de la Petrom (al Anei Bulgar, mai exact). Cand m-au intrebat daca vreau sa ma implic, nu am stiut ce sa zic. Stiu ce inseamna Romania la volan, stiu cat de obositor poate fi, mi-am dat seama ca nu voi avea vacanta in vara. Pana la urma, dupa discutii diferite si dupa o intalnire cu Ana, care mi-a permis sa imi dau seama ce pasionata e de proiect si de Social Media, am acceptat. Era in aprilie, iar eu deja imi amanetasem vara.

Pentru mine, insa, au inceput dilemele: pe cine iau? Care e combinatia cea mai buna de persoane pentru ca intre cei care participa sa existe o chimie ca lumea? Evident, trebuia sa iau cu mine cativa pasionati de calatorii (care sa fie si soferi, daca era nevoie). Apoi sa fie oameni care sa fie activi in Social Media, sa le placa sa faca poze… Pana la urma, ati vazut ce a iesit :)) Au mai fost cativa invitati care nu au putut veni, dar poate data viitoare, daca mai e vreodata 😀

In iulie, insa, o adevarata drama ne-a lovit. A venit ploaia. Si nu discutam de drama noastra, ca am fost nevoiti sa amanam plecarea, ci drama celor din nordul Moldovei, care s-au trezit cu apa in curte. Noi… am amanat trei zile plecarea, pentru ca ulterior sa plecam exact cand a fost urgia mai mare. Astfel, prima plecare Redescopera Romania a fost sub imperiul apelor. Cel mai reprezentativ moment? Cred ca a fost cand am iesit in ploaie sa o iau in brate pe Roxana, care trecuse printr-o rupere de nori de nu vedeai la 2m in fata, totul pe o motocicleta. Atunci am zis ca sunt fanul ei pe viata (intre timp ma mai gandesc 😛 ).

Urmatoarea plecare: Transilvania. Totul a fost bine, mai putin plecarea, cand am fost nevoiti sa stam 3 ore aproape dupa fundul lui Doru Panaitescu. Oh, daca am fi banuit noi atunci… A doua plecare a stat sub semnul sensului giratoriu, pentru ca e plina tara asta de ele de ceva vreme. Prin urmare, de fiecare data cand vedeam unul, il faceam complet, inainte de a ne continua drumul. Nu de alta, dar sa nu se planga drumarii ca nu le foloseste nimeni opera. Cel mai reprezentativ moment? L-am pierdut pe Doru, la un moment dat, in Cheile Turzii. Noi l-am asteptat aproape o ora, el s-a intors dupa “5 minute, ca am vazut niste pasari”. Eh… trebuia sa ne dam seama :))

A treia plecare a fost cea mai incarcata de evenimente. La 5 minute de la plecare am fost nevoiti sa ne oprim sa schimbam o masina. GLK-ul meu e inca in service, iar plecarea a fost amanata vreo cateva ore bune. Apoi nu am avut semnal la telefon vreo doua zile (pe langa Dunare si in platoul Mehedinti ai semnal… mai mult nu). Eram obositi, au sarit scantei (nu mari, asa, cat sa ne trezim la viata :D). Plecarea, insa, a stat sub semnul apelor si a caniculei: din cauza caldurii am intrat in fiecare rau pe care il gaseam, numai sa ne mai racorim putin. Momentul reprezentativ? Primirea extraordinara de la Timisoara, unde ne-au asteptat oamenii 3 ore, pentru a-i canta La Multi Ani lui Anne-Marie.

Intr-un final, ultima plecare, in septembrie, prin Dobrogea. Una mai scurta, sa poata veni mai multa lume cu noi. Pentru mine, momentul reprezentativ a fost cele 3 ore state la Libida, cu arheologii de la muzeul din Tulcea, care ne-au povestit ce e cu cetatea. Eu, care am facut din Libida copilul meu de suflet (desi nu am nici o treaba, activ), eram asa bucuros cand ii vedeam pe cei 16 ascultand fascinati – o parte din ei, cel putin 😛 – povestile scoase din praful de pe santier. Plecarea a stat sub semnul soselelor drepte si fara masini pe care am condus cu cea mai mare placere zile in sir.

Eu chiar am REdescoperit Romania, pentru ca am mers iar pe 80% din drumurile pe care le-am tot batut, dar mi-am indeplinit si cateva din visurile copilariei: sa vizitez pesteri, sa fac baie in Dunare etc.

Cateva concluzii legate de Romania, in general:

– Romania e o tara a SUV-ului. Daca vrei sa vezi chestii misto, trebuie sa iesi de pe sosele. Si chiar si pe sosele, de cele mai multe ori it blestemi zilele daca nu ai o masina cu suspensii cum trebuie si ceva mai inalta
– Daca vrei sa vizitezi Romania, ia-o pe bucati mici. Daca faci in fuga, deja dupa cateva zile esti super obosit/a. Si nu te mai poti bucura cum ar trebui de ceea ce vezi.
– Cand te uiti pe harta si estimezi timpul, dubleaza-l, cel putin. Noi am facut si o ora pe 20 de km, asa ca aveti grija.
– Conduceti linistit, sa aveti timp sa evitati bizonii. In plus, veti ajunge mult mai odihniti.

Deocamdata atat. Sincer sa fiu, in ultima zi abia asteptam sa se termine, asa eram de obosit. Din pacate pentru mine, insa, simt ca saptamana viitoare o sa incep sa ma gandesc iar la trasee, oameni samd.

Cui multumim:

1. In primul rand, Petrom. De la ei a pornit ideea, fara ei nu as fi pus-o in aplicare. Au si cont de twitter, si pagina de Facebook, sunt implicati in multe proiecte, merita urmariti.
2. Firmele care ne-au dat masini: Mercedes Benz Romania (Mercedes-Benz GLK), Suzuki UMR (Suzuki Grand Vitara), Dacia-Renault (Dacia Duster), Eurial (Peugeot 407 – condus de Mugur Patrascu), Citroen Romania (Citroen C3 Picasso – masina data intr-o ora, pentru ca ramasesem fara – condus de Vlad Balan), Porsche Inter Auto (Skoda Yeti – condus de Doru Panaitescu), BMW Romania (BMW seria 5GT – condus de Adrian Mihaltianu), Mitsubishi Motors (Mitsubishi Outlander). De asemenea, au mai fost cu noi urmatoarele masini, conduse de proprietarii lor de drept: Seat Toledo, Renault Clio, Subaru Forester. Despre masinile conduse de mine veti citi in saptamanile care urmeaza, cand imi mai recapat si eu respiratia 🙂
3. iLeo. Pentru ca ei sunt cei care s-au ocupat de organizare. Si ne-a fost bine 😀 Update: Unde organizarea a insemnat de la mancare si somn la insotire in masina de “service”, cum ii spuneam noi 🙂 Mugur Patrascu a fost, impreuna cu mine si cu Ana, prezent in aproape toate plecarile. Si chiar daca dureaza putin pana te obisnuiesti cu el, la un moment dat ii simti lipsa :))
4. Tuturor participantilor. E ditamai lista. Plus tuturor celor care ne-au urmarit, care au dat Like, RT, sau cu comentat, care ne-au dat linkuri si sugestii, care au pus pe harta Petrom locuri pe care ar trebui sa le vizitam.

Later: De citit si radiografia facuta de Ana

Redescopera Romania: Dobrogea, ziua 1

Una Alta · September 5, 2010

Dobrogea e, pentru un sofer, mai ales, un adevarat paradis. Sosele lungi, drepte, asfaltate bine aproape fara trafic, unde poti conduce linistit, fara stresul claxoanelor si al bizonilor din trafic.

Bineinteles, un berbec a reusit sa iasa din sosea si asa, pe drum drept. Ne-am oprit sa il ajutam,dar nu avea nevoie, asa ca am trecut mai departe catre primul obiectiv: Capidava. Asezata pe malul Dunarii, privelistea este extraordinara.

Pasul urmator: Muntii Macinului, unde am pus la incercare, pe un drum mai mult lipsa, masinile cu care am venit. BMW seria 5GT a cedat primul, pentru ca nu e, in mod cert, o masina cu care sa iesi de pe sosea. A doua masina, un Renault Clio, a mai dus vreo 100m. Intr-un final, am urcat pe munte cu un Subaru Forester, o Dacia Duster si un Mitsubishi Outlander. Ultimul, condus de specialistul in offroad Doru Panaitescu, a ajuns cel mai sus. Acolo am primit toti cate un cadou superb: cate un zmeu, de inaltat, din partea lui Augustin. Nu am mai inaltat un zmeu de mult si era de vazut cum redescoperisera toti copliul din fiecare.

Plecarea ne-a impartit in doua grupe, una catre Noviodunum si alta catre Niculitel, la Bazilica Paleocrestina. Eu am mers la Niculitel, unde e singurul mormant gasit nevandalizat din Europa.

Acum inchei, ma duc sa alimentez, pentru a doua zi, care inseamna multe cetati. Si povesti de la arheologi.

Poze si linkuri, dupa marti.

Redescopera Romania: obiectivele si traseul pentru Dobrogea

Una Alta · August 31, 2010

Aveti mai jos o lista cu ce se poate vizita in Dobrogea. Noi vom merge mai repede, ca de obicei, dar daca aveti sugestii, comentariile sunt de voi 😛

Harsova
canarele de la Harsova
castrul roman Carsium

Macin
Rezervatia Macinului
Parcul National Muntii Macin
Varful Tutuiatul (Greci) – 467 m
Varful Moroianu – 43 4m
Varful Capusa – 433 m
Varful Priopcea – 41 0m
Varful Sulucul Mare si Culmea Pricopanului – 370 m
Punctul fosilier Dealul Bujoarele (rezervatie naturala geologica)
Padurea Valea Fagilor (rezervatie naturala botanica)
Popina Blasova (rezervatie naturala) in Balta Brailei
Locul numit “Piatra fetii”
Dunarea veche – Bratul Macin
Izvorul de leac din Muntii Macinului
Castrul roman Arrubium – Macin (secolul I e. n.) – 467m
Cetatile romane de la Troesmis, langa Turcoaia (secolele III-IV e.n.)
Cetatea romano-bizantina Dinogetia langa Garvan (secolul IV)
Hanul vechi si Geamia din Macin (secolul al XVIII)
Casa memoriala “Panait Cerna” (din comuna Cerna)
Casele cu arhitectura specific dobrogene (la Luncavita, Vacareni, Garvan si Jijila)
Monumentul erolior din Macin
Popina Blasova (rezervatie naturala) in Balta Brailei
Manastirea din Macin, cu interior din lemn;

Fauna locala:
Broasca testoasa dobrogeana (monument al naturii)
Vipera cu corn (cel mai mare sarpe veninos din fauna Romaniei)
Balaurul dobogean (cel mai mare sarpe veninos din tara-2.6 m

Niculitel
Martirionul de la Niculite
Basilica Paleocrestina

Somova
Parches
Manastirea Saon

Tulcea
Institutul de Cercetari Eco-Muzeale (ICEM)
Muzeul de Științe Naturale “Delta Dunării”
Muzeul de Arta
Muzeul de Etnografie si Arta Populara (MEAP)
Muzeul de Istorie și Arheologie

Nufaru
Pereiaslaveț/Preslaveț (“Micul Preslav”)

Mahmudia
Cetatea Salsovia

Murighiol
Lacul Sarat
Manastirea Halmyris
Cetatea Halmyris

Agighiol
punctul fosilifer de la Agighiol situat in Dealul Pietrosu
mormantul tumular de la Agighiol

Babadag
Mausoleul lui Sari Saltuk Dede
Muzeul de Artă Orientală

Slava Rusa
Cetatea Ibida
Moara de vant

Enisala
Heracleea

Jurilovca
Cetatea Argamum

Portita

Histria
Muzeul arheologic Histria
Cetatea Histria

Vadu

Constanta
Moscheea Constanta
Acvariul Constanta
Cazinoul
Delfinariul
Planetariul Constanta
Muzeul Marinei Romane
Muzeul de Arta
Statuia lui Ovidiu
Bustul lui Mihai Eminescu
Muzeul de arheologie Constanta
Mozaicul roman
zidul roman de incinta
Farul Constanta

Cheile Dobrogei

Gura Dobrogei
pesteri

Basarabi
biserica in creta

Adamclisi
Monumentul de la Adamclisi
Pestera Sf Andrei
Manstirea Dervent

Calarasi
fostul combinat siderurgic

Redescopera Romania: Dobrogea

Una Alta · August 27, 2010

Redescopera Romania se apropie de sfarsit. Mai este Dobrogea, o zona care “musteste” de cetati vechi, cu sosele care te imbie la condus si, bineinteles, cu marea aproape.

Echipa care pleaca “oficial” este urmatoarea:

Iulia Iyli (blog | twitter | facebook)
Oana Stanica (blog | twitter)
Andrei Crivat (blog | twitter | facebook)

Diferenta, fata de celelalte plecari e ca stam numai trei zile (plecam de sambata, 4 sept, si stam pana pe 76 seara) dar, mai mult decat atat, mai merg cu noi inca vreo 11 oameni, din cei care ne-au insotit de-a lungul celorlalte 3 plecari:

Ana Bulgar ( blog | twitter | facebook )
Roxana Farca ( blog | twitter | facebook )
Mugur Patrascu (twitter | facebook )
Gabriela Tataru (twitter | facebook )
Adrian Mihaltianu ( blog | twitter | facebook )
Gabriela Pieleanu ( blog | twitter | facebook )
Corina Georgescu ( blog | twitter | facebook )
Anca Bundaru ( blog | twitter | facebook )
Doru Panaitescu ( blog | twitter | facebook )
Augustin Radu ( twitter | facebook )
Andra Zaharia ( blog | twitter )

Da, va fi un cosmar 😀 Dar in acelasi timp va fi cea mai intensa plecare dintre toate 🙂

Luni va aratam si traseul, iar daca aveti sugestii, le asteptam. 😀

Maine plec la Libida pentru o zi, merge cineva cu mine?

Una Alta · August 27, 2010

Libida este cetatea pe care am cunoscut-o mai bine datorita Proiect4. Ce nu stiam cand am fost acolo prima data este ca in fiecare an, vara, se face o tabara arheologica. Am fost cateva ore acolo la inceputul lunii si am ascultat fascinat povestile celor de-acolo, am vazut urmele lasate de cautatorii de comori, am aflat cat de putini bani se dau pentru astfel de tabere, cat de putin trebuie pentru fiecare astfel de cetate (putin in termeni relativi, pentru ca o suma de 50000E/an nu e asa putin, dar ma asteptam la milioane de E).

De ce va spun toate astea? Pentru ca maine trag o raita pe-acolo, la “Zilele cetatii Libida”. In cadrul manifestatiei se vor putea vedea obiecte gasite acolo, se va putea face un tur cu ghid al intregii suprafete. Sau, cum zic chiar cei care organizeaza:

Faptul că zona Slavei a fost locuită în toate epocile istorice, începând din epoca pietrei (paleoliticul mijlociu), va fi făcut cunoscut publicului vizitator prin intermediul unei microexpoziţii cuprinzând descoperirile arheologice din anul 2010 şi prin vizionarea unor filme documentare referitoare la cetatea (L)Ibida.

Vizita ghidată la monumentele dezvelite pe parcursul celor 10 ani de cercetare arheologică sistematică în cadrul sitului va permite înţelegerea importanţei cetăţii aflate la întretăierea celor mai importante drumuri care legau centrele importante din provincia de la gurile Dunării în cadrul Imperiului roman de Răsărit, respectiv Imperiul bizantin timpuriu. Deloc întâmplător, romanii au construit pe valea Slavei şi pe dealul Harada un sistem defensiv de peste 27 de ha, cuprinzând cetatea (L)Ibida, fortificaţia anexă (de refugiu) şi fortul (de observaţie), sistem defensiv la care geniul constructiv roman a dat măsura capacităţii de adaptare la condiţiile pe care le oferea terenul. Materialul arheologic roman descoperit în acest sit arată relaţiile cetăţii atât cu lumea orientală greco-romană, cât şi cu cea occidentală romană, dar mai ales standardele de civilizaţie ale locuitorilor acesteia.

Nu în ultimul rând evenimentul nostru îşi propune să atragă atenţia autorităţilor şi comunităţii locale asupra potenţialului cultural al acestei zone şi a necesităţii punerii laolaltă a tuturor elementelor de patrimoniu natural, arheologic şi istoric, etnografic şi spiritual în transformare acestei zone într-un punct de referinţă pe harta turismului cultural..

Plec maine la 10, ma intorc spre seara (7-8 seara). Care vrea sa mearga, sa scrie in comentarii. Eu am doua locuri in masina si voi alege pe ochi frumosi :)) (adica aleg in functie de ce mai stiu eu, ca sunteti pasionati de istorie samd). Daca mai sunteti cu masini si aveti locuri, anuntati, poate facem o gasca mai mare.

Daca merita? Eu am fost acolo de 4-5 ori in ultima vreme si mi-a placut mult. Iar oamenii care sunt acolo povestesc atat de pasionat si de misto despre ceea ce fac incat ai sta ore in sir sa ii asculti.

P.S.: Organizatorii evenimentului sunt Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea împreună cu instituţiile partenere în proiectul de cercetare arheologică „(L)Ibida”: Institutul de Arheologie Iaşi, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” Bucureşti, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Tulcea, cu sprijinul Primăriei Slava Cercheză.

P.P.S.: astazi va zic, ceva mai tarziu, de echipa care pleaca in Redescopera Romania: Dobrogea. Sa nu confundati!!!!

Redescopera Romania: calatori prin Oltenia si Banat

Una Alta · August 23, 2010

Dupa ce ne-am revenit din ultima aventura #prinromania, am adunat toate scrierile bloggerilor care ne-au insotit de data asta, ca sa va puteti face un ghid in caz ca vreti sa porniti la drum prin Oltenia si Banat, unde sunt atatea de vazut. Nici noi n-am reusit sa le cuprindem pe toate, dar am incercat.

Anne Marie Chelariu: zilele 1 si 2, ziua 3, ziua 4, sinteza.
Andra Zaharia: Redescopera Romania, ziua 1, ziua 2, ziua 3, ziua 4, ziua 5, traseu, harti si obiective.
Cosmin Tudoran a scris un guest post pe blogul lui Chinezu.
Simona Cuibus: Redescopar Romania, ziua 1, ziua 2, ziua 3, ziua 4, ziua 5.
Adrian Ciubotaru: proiectul, zilele 2 si 3, Romania este un labirint.
Vlad Balan: traseul, obiectivele partea 1 si partea a 2-a.

Ce am povestit eu: echipa si traseu, traseu si obiective, ziua 1, zilele 2 si 3, zilele 4 si 5.

Foto: ziua 1, ziua 2, ziua 3, ziua 4, ziua 5, toate zilele.

De la Simona Cuibus: ziua 1, ziua 2, ziua 3, ziua 4, ziua 5.

Intrebarea 11: Cutie automata sau manuala?

Una Alta · August 20, 2010

In ultimul Redescopera Romania am renuntat la masina mea, cu cutie automata, si am condus un Suzuki Grand Vitara cu manuala.

Care e preferinta voastra? Manuala sau automata?

aici e povestea intrebarilor, iar aici e lista de intrebari

Intrebarea 10: Telefon sau eMail?

Una Alta · August 18, 2010

Am fost putin plecat, mi-a luat putin sa imi revin, asa ca revin acum si cu intrebarile:

Cand e vorba de propus ceva cuiva, ce faceti? Scrieti un email sau dati un telefon?

aici e povestea intrebarilor, iar aici e lista de intrebari

Redescopera Romania: Oltenia – Banat, zilele 4-5

Una Alta · August 17, 2010

Plimbarea prin Oltenia si Banat mi s-a parut cea mai dificila plecare de pana acum. Canicula, lipsa semnalului la telefon in cea mai mare parte din timp, drumurile nu foarte bune din zona podisului Mehedinti sau foarte aglomerate din zona Deva – Sebes – Sibiu – Rm. Valcea.

 

Dar totul a fost compensat de faptul ca am ajuns in pesteri 🙂 De cand eram mic tot voiam sa vizitez pesteri si nu reuseam sa ajung. Dar duminica am reusit sa ajung sa vizitez Pestera Polovragi si Pestera Muierilor, dupa ce vizitasem Pestera Bolii cu o zi inainte. In zile caniculare cum au fost sambata si duminica, pesterile au reprezentat si o scapare de valul de caldura.

Pestera Bolii a fost o surpriza placuta. Nu stiam prea multe despre ea, o vazuseram pe harta, dar ne-a convins sa mergem ghidul de la Muzeul Mineritului din Petrosani (va zic imediat despre asta). Pestera este la acelasi nivel, cu un rau marisor trecand prin ea (nu foarte adanc, in cele mai adanci locuri era cam la 80-90 de cm), cu poduri trecand din loc in loc peste el. Doar 4 poduri, din cele 6 cate ar fi necesare pentru a putea traversa pestera dintr-o parte in alta. Dupa caldura caniculara de sambata, faptul ca ne puteam baga picioarele in apa rece de munte, la o temperatura de 15 grade a mediului inconjurator, era raiul pe pamant. Pestera este deschisa circuitului turistic recent (in 2006), asa ca mergeti sa o vedeti acum, pana nu e plina de PET-uri (sau, mai degraba, de fise – va explic imediat).

 

Pestera urmatoare: Polovragi. Dupa ce am mers pe jos vreun kilometru, pentru ca era inchisa soseaua pana acolo, dupa ce am auzit si intrezarit raul Oltet, undeva, jos, departe de ochiul oamenilor, am ajuns la intrarea in pestera. Pestera nu mi s-a mai parut asa de spectaculoasa precum cea a Bolilor, din punctul de vedere al cavernei, dar mult mai spectaculoasa din punctul de vedere al formatiunilor interne. Aici am aflat ca speologii au o imaginatie extrem de bogata, daca e sa te iei dupa denumirile din pesteri: Balena, Cuptorul Dacic, Sala piticilor, Alba ca Zapada etc.

 

Ultima pestera: Pestera Muierilor. Pe care ar trebui sa o vizitati in afara weekend-ului. Si mai ales in afara weekendului canicular de Sf. Maria. Pentru ca altfel o sa fiti la gramada cu inca vreo 100 de oameni, abia asteptand sa iesiti. Pentru ca Pestera Muierilor e una de strapungere, veti merge prin munte aproape un kilometru, din care cam un sfert in mersul piticului, uitandu-va la fundul celui din fata. Asa ca aveti grija pe cineva va alegeti sa mearga inainte 🙂

Si, pentru ca va spuneam de monezi ceva mai devreme, speologul de serviciu Doru Panaitescu ne-a zis sa nu aruncam monezi in baltile din pestera pentru ca se schimba componenta chimica si pot aparea ciudatenii 🙂

Pestarile au fost pentru mine cele mai interesante obiective ale weekendului, dar cel mai colorat moment a fost, fara doar si poate, Muzeul Mineritului din Petrosani. Muzeul in sine nu este extraordinar , dar in combinatie cu un om pasionat de ceea ce face, dl. Puscasu, a iesit o experienta extraordinara. Daca aveti posibilitatea sa va plimbati prin Petrosani, muzeul e “a must see”. Chiar asa, stiati ca unul dintre primele “evenimente” din Vale a fost momentul in care femeile i-au batut pe macelari pentru ca scumpisera carnea? In 1890? Nici noi, dar ne inchipuim acum ca nevestele minerilor erau la fel de zdravene ca sotii lor 🙂

 

Am ajuns ulterior la Castelul Corvinilor din Hunedoara. Pentru ca l-am mai vazut si pentru ca era extrem de aglomerat, am preferat sa stau in curte, conectat la wireless-ul Castelului (da, chiar au asa ceva 😀 ). Castelul este inca in lucru, in exterior, dar mi se pare, dintre toate pe care le-am vazut in Romania, cel mai apropiat de ceea ce trebuie sa fie un castel, cu tot cu legendele sale (cel putin povestea fantanii, sapata de 3 turci in stanca, timp de 15 ani, este foarte misto si asemanatoare cu povestea fantanii de la Cetatea Neamtului).

Pe drumul spre Sebes am vazut pe un deal un monument foarte ciudat in cinstea lui Decebal. Arata a secera, dar in acelasi timp putea fi si sabia scurta a dacilor.

 

Ultimul punct al zilei de sambata a fost castrul roman de la Germisara, pe care l-am gasit dupa ceva cautari, cu ajutorul unui tanar din Geoagiu Bai care ne-a trimis acolo unde “faceau sapaturi arheologii acum multi ani”. Pe un deal de unde vedeai totul in jur, pe malul Muresului, nici nu e de mirare ca locul pentru o tabara militara a fost ales acolo.

 

Sambata seara ne-a gasit plimbandu-ne prin Tg. Jiu, printre sculpturile lui Brancusi.

Ah, duminica am mai vizitat ceva, intre Rm. Valcea si Horezu: Muzeul Trovantilor, formatiuni ciudate de ciment, create natural. Daca ajungeti acolo, opriti-va, merita 🙂

 

Doua zile lungi, pline de obiective, de caldura si de soare. Duminica seara la 10 eram toti acasa, obositi si gandindu-ne deja la urmatoarea plecare, cea din Doborgea in 2 saptamani.

Redescopera Romania e un program Petrom, iar la prezenta plecare am avut doua masini, de la Suzuki si Citroen (un Grand Vitara si un C3 Picasso). Saptamana asta pregatim si o lista cu toate posturile. Pentru zilele 4 si 5, mai in detaliu, cititi ce a scris Andra Zaharia aici si aici.

Poze din toata deplasarea, pe flickr

  • « Go to Previous Page
  • Page 1
  • Interim pages omitted …
  • Page 25
  • Page 26
  • Page 27
  • Page 28
  • Page 29
  • Interim pages omitted …
  • Page 135
  • Go to Next Page »

Primary Sidebar

Despre

Scriu. Fara un subiect anume, fara o tema anume.

Aici e o arhiva a perioadei 2005-2013, cand scriam ceva mai des pe blog.

Scrise recent

  • Linux, MacOS, Skitch si Evernote. O intreaga saga in cateva sute de cuvinte
  • Folio in loc de Pocket
  • Sa alerg, sa nu alerg
  • Un talent nerecunoscut: sa pui intrebari
  • De ce am inceput sa ma uit la fotbal american la 40 de ani

Proiecte

  • BobbyVoicu.com
  • MixRift

Footer

Copyright © 2025 · BobbyVoicu.ro