Iarna trecuta am fost invitat de BMW sa ma dau cu masina pe zapada, sa facem drifturi samd. Tin minte ca am plecat de-acolo zambind cu gura pana la urechi, gandindu-ma, insa, ce pot face niste super profesionisti. Am uitat problema pana in decembrie 2010, cand cei de la Dacia m-au invitat sa merg sa asist la o serie de curse pe gheata.
Auzisem de Trofeul Andros, dar imi iesise complet din cap, asa ca ideea in sine m-a luat cam prin surprindere. Pana la urma, ce poate fi asa de extraordinar la cursele pe gheata?
Trebuie sa va spun, insa, ca, daca aveti ocazia, sa mergeti. Este ceva deosebit. Pe langa gerul extraordinar in care am stat (-15 grade la Alpe d’Huez unde am fost eu), cursele sunt atat de distractive, nu aveti idee. Ganditi-va ca, la un moment dat, una dintre masini nu intra in linie dreapta cu botul sau pe lateral, ci pur si simplu cu spatele. Sau, si mai dubios, geamurile laterale au stergatoare, pentru ca de obicei lateralul masinii e cel indreptat in directia de mers…
Eu am avut norocul sa pot intra sa fac cateva poze din circuit, in timp ce zapada sarea pe mine de la drifturile unor fosti campioni de formula 1 (Alain Prost, pilotul Dacia, de ex., sau Jacues Villenueve), pana la vedete din alte domenii, precum Fabien Barthez, portarul echipe de fotbal a Frantei, campioana mondiala in 1998.
La un moment, chiar, se cam luase zapada de pe circuit si ieseau scantei din roti, pentru ca am aflat ulterior, rotile masinilor au un fel de tinte metalice, asa ca atunci cand metalul atingea asfaltul… ieseau scantei la propriu.
Discutam inainte de cursa cu cei care mai fusesera si ii intrebam cum se depaseste, pentru ca traseul e foarte ingust si, practic, daca ai luat pole-position nu mai ai cum sa fii depasit. Ei, nu e chiar asa :)) Dimpotriva, am avut ocazia sa vad cateva iesiri in decor cu adevarat spectaculoase 😀
Intr-un final, am avut ocazia sa facem o poza cu Alain Prost, sa asist la interviul dat si sa imi dau seama ca fostul campion mondial e un om extrem de linistit si cerebral, care ar fi vrut sa fie tot sportiv, daca nu era pilot de formula 1. De ce nu, chiar fotbalist 🙂
Fotografii mai jos, facute de colegii de la 0-100.ro (da, stiu, am scris tropheul :)) ). Pozele mele s-au pierdut, subit, in gramada de pe laptop, asa ca pana le triez, va las cu acestea:
Trofeul Andros este, de fapt, campionatul Frantei de curse pe gheata. Dacia are o singura masina, cu un pilot extraordinar (Alain Prost), masina cu care anul trecut, la debut, a luat locul 2, pierzand la mustata locul 1. Anul acesta Duster e pe locul 1, si sper ca acolo sa si ramana.
O problema pe care am avut-o a fost sa inteleg sistemul competitional. Nu l-am inteles, intr-un final: e vorba de mai multe curse, complet separate de ele, in care se castiga puncte, care ulterior sunt duse in clasamenul general samd. In functie de “finala” in care concurezi sunt mai multe sau mai putine etc. Complicat rau, dar cam asa e totul la francezi 🙂
Dupa cum va spuneam la inceputul articolului, incercati sa ajungeti sa vedeti asa ceva, mai degraba decat “drifturile” din parcare de la Baneasa. Numai pentru decorul in care se intampla totul, si tot merita :P, dupa cum vedeti in pozele de mai sus. Ah, da, m-am dat si cu snowmobilul si e super-super tare. Era sa musc din zapada de vreo doua ori, dar am avut noroc sa evit momentul >:)
P.S.: la un moment dat, in galeria de mai sus, vedeti un Duster obisnuit (de productie) cu o culoare albastra foarte misto. Nu ar fi fost mai interesanta decat culoarea de baza de-acum?
Nu sunt un mare sustinator al cauzelor sociale. Nu vorbesc de viata de zi cu zi, vorbesc de sustinere pe blog. Am sa scriu la un moment dat un articol detaliat despre asta. Acum, insa, pentru ca m-au pacalit doi prieteni sa le promit ca ii ajut, trebuie sa scriu de doua campanii cu donatie. Azi prima, maine a doua.