De mic, de cand am vazut pozele cu sequoia, am fost fascinat de copacii astia. Si nu am crezut ca ii voi vedea inainte de a ajunge in Statele Unite. Acum, insa, multumita sequoia.ro si Redescopera Romania, am reusit 😀
In fimulet aparem cativa dintre noi, merita sa incercati sa urcati pana la copac, pentru ca si privelistea e superba (desi ai vreo 8 km in care iti cam rupi masinuta).
Da, a inceput 🙂 Iar, spre disperarea catorva dintre follower-ii mei de twitter, care prefera sa nu stie nimic despre Romania 😛
Lasand gluma la o parte, efortul de a pune pe harta Petrom cat mai multe locuri din Romania continua acum cu zona Podisului Transilvaniei (sper sa reusim si Apusenii 😀 ). Vom vedea si obiceiuri de Rusalii (“boul instrutat” va suna interesant?), vom sta cu lumea prin Cluj si Alba Iulia, vom merge pe Transalpina, vom vedea bisericile fortificate, vom urca pe dealuri cu masinile, vom fotografia tot ce prindem, vom filma, vom striga dupa Doru Panaitescu sa lase pasarile alea in pace…
De data asta, pentru mine, Redescopera a pornit intr-o tonalitate mai joasa. Oboseala acumulata de la inceputul anului isi spune cuvantul, iar trezitul la 6 nu ma ajuta 😀 Insa maine am sa fiu mai fresh (mai ales ca s-ar putea sa mergem la Observatorul Astronomic din Cluj, ceea ce pe mine ma bucura foarte tare). In plus, scap de Andu din dreapta, sa pot vorbi si eu 😀
Ca de obicei cand plec la drum prin tara ma intreb de ce nu reusim sa vedem Romania asa cum e? Frumoasa, misto, cu lucruri extraordinare de vazut? Cu oameni care zambesc cand vad 5 masini colantate, cu copii care striga dupa tine prin sate? Si imi aduc aminte de normalitatea de care scriam acum ceva timp. Ne trebuie doar timp si vom fi in stare sa vedem Romania asa cum merita (desi asta nu exclude sa vedem frumusetea altor tari: eu vreau sa plec in vara in concediu in Turcia, sa vad cetatile grecesti si romane de-acolo). Si da, poate ca vor fi inca 10-15 ani, dar trebuie sa incepem de undeva ca sa inceapa si aia 10-15 ani sa se deruleze, nu?
Mie chiar imi place Romania. Am realizat recent ca, si in situatia in care as pleca un an, doi, tot aici m-as intoarce. Imi plac locurile, imi plac oamenii. Chiar si cand imi provoaca frustrari, nervi, chiar si cand ma umplu de praf cand merg pe jos. Si cand stai undeva, pe un deal, si te uiti in jur si vezi atata frumusete… nu ai cum sa nu zambesti. Si sa iti dai seama ca, orice ar fi, Romania ramane acasa. Cel putin pentru mine. Iar Redescopera Romania e chiar o continua redescoperire.
Evident, trebuie sa iti meriti locul 🙂
Dupa cum stiti, acum ceva timp am castigat concursul Siemens “Amazing” Race. Castigatorul competitiei de bloggeri a castigat un weekend la Copenhaga, cel mai verde oras din Europa. Cum eu am promis ca, in cazul in care castig, dau excursia premiu pe blog, ma tin de cuvant 🙂
Prin urmare, am sa va invit la un concurs de… blogging 🙂 Adica de scris. Tema? Ceva legat de dezvoltare durabila, de verde, de curat… daca tot e un premiu dat (implicit) de Siemens 🙂
Tema: “Cum arata o zi a unui blogger in 20 de ani de-acum, intr-o lume care s-a dezvoltat… durabil si verde” 🙂
Stiu, poti spune/scrie o gramada, dar mi-ar placea sa vad fantezia celor care scriu.
Marele premiu, deci? O excursie de doua persoane la Copenhaga, intr-un weekend (doua nopti de cazare), in perioada sept-oct 2011. Valoarea excursiei este de 860E (deci daca doriti sa stati in alta parte, mai scump, sau sa mergeti intr-o perioada mai scumpa trebuie sa platiti voi diferenta). Noi am calculat ca acesta suma este super ok pentru perioada mentionata.
Detalii pentru participare:
– trebuie sa scrieti un articol nou, nu sa puneti unul mai vechi.
– trebuie sa dati link catre acest post spunand ca participati la acest concurs
– trimiteti un email la bobby.voicu LA gmail PUNCT com cu titlul “Concurs Copenhaga”, mail in care sa puneti link catre articol (in cazul in care nu a mers trackback-ul)
– data limita de trimitere a emailului (nu conteaza cand ati postat!) este duminica noaptea, ora 24:00.
– marti dimineata anuntam castigatorul, caruia ii vom cere ulterior detalii pe email.
– castigatorul este ales de un juriu format din mine, Nebuloasa si Dan Santimbreanu de la Siemens.
– castigatorul trebuie sa scrie un articol la mine pe blog, dupa ce se intoarce, in care sa povesteasca despre Copenhaga.
Mult succes 🙂
Si… plecam iar. In Podisul Transilvaniei, de data asta 🙂 A treia plecare din cele 5 de anul acesta in cadrul Redescopera Romania va fi in perioada 12-18 iunie. Plecam duminica, ne intoarcem sambata, ca sa putem sa respiram si noi o zi inainte de a merge la munca (ma mir ca ne-a luat atat sa ne dam seama, sincer sa fiu :)) ).
Vom merge, printre altele, sa vedem boul instrutat (inca nu stiu ce inseamna, dar va dati seama ca merita sa mergem numai din cauza numelui :)) ).
In sfarsit, voi avea posibilitatea sa trec muntii pe Transalpina (prima data, desi am tot zis ca ajung, de-a lungul anilor). Vom vedea tot ce se poate vedea misto in zona, si va vom spune si voua, evident.
Cine merge cu noi acum? Avem si cativa castigatori de concurs, alesi pentru ca stiu sa faca poze, sa povesteasca si sa faca video 🙂
Bobby Voicu
Andrei Basoc
Ana Matei
Adelina Enache
Augustin Radu
Diana Nastase
Tara Duveanu
Zdeto
Doru Panaitescu
Catalin Georgescu
Oana Portase
Liliana Ianculescu
Adi Mihaltianu
Ciprian Alexei
Irina Ilie
Andrei Monenciu
Cristi Dorombach
Razvan Baciu
Anca Bundaru
Ana Bulgar
V-ati intrebat vreodata de ce stati uneori o gramada de timp si ascultati oameni care vorbesc de lucruri care nici macar nu va intereseaza? Mie mi se intampla si, de fiecare data, e acelasi lucru: oamenii sunt asa de pasionati de ceea ce fac si de ceea ce iti povestesc incat te prinde si pe tine.
Si cum sa nu fie asa? Cei care au fost vreodata cu Doru Panaitescu cu pe coclaurii #dinRomania nu pot sa nu stea sa asculte ore in sir povestile despre pesteri si pasari. Da, te plictisesti la un moment dat, dar pun pariu cu oricine ca dupa aia se uita altfel la pasari, nu de putine ori punand mana pe telefon sa il sune pe Doru sa il intrebe: “auzi, pasarea aia cu dungi albastre, cu ciocul mic, ce e?”.
Sau, la fel, stiu ca o parte dintre voi ati stat de vorba cu Mihai Dragomir de la Cardiomix – omul cu care fac eu exercitii fizice si care probabil ca m-ar face sa fiu in super forma, daca l-as asculta in permanenta :)). Si acelasi om care organizeaza fitness pentru companii si ii pune pe cei din Tabara de reformare Heineken sa alerge cu butoaie de bere dupa ei. Ei, cand Mihai incepe sa iti povesteasca de ce nu trebuie sa mananci nu stiu ce, de ce trebuie sa alergi nu stiu cum… va spun, atunci iti vine sa te duci la sala, sa renunti la fast-food si sa mananc sanatos. Din pacate iti trece dupa cateva zile.
Poate ca ati avut posibilitatea sa discutati cu Alin Popescu, doctorul de la Federatia Romana de Rugby, doctorul care m-a pus pe picioare cand am avut o entorsa super aiurea. Sa vedeti cum va povesteste de ce nu e bine sa stai nu stiu cum la calculator, sau de ce va doare nu stiu ce nu stiu unde… si zic asta pentru ca atunci cand imi povesteste sunt extrem de atent, dar din pacate uit aproape tot la cateva zile.
Poate ca ati vazut-o vorbind despre Redescopera Romania pe Ana Bulgar, de la Petrom. Cu pasiune si cu atata caldura, incat nu ai cum sa nu intelegi cum de a aparut Redescopera Romania (care e proiectul ei de suflet).
De ce scriu postul asta? Pentru ca astazi m-a tinut cineva de vorba 15 minute numai despre dinti. Si ce trebuie sa facem ca sa avem grija de ei, si de ce lucrarea aia a mea nu e ok, si de ce e “pacat de premolarul ala, offff!”. E vorba de doctorul Alice Gavrilescu de la Dent Estet care ma “chinuie” de cateva zile. Dar nu pot, chiar nu pot sa nu ascult cand imi explica de ce face nu stiu ce, de ce trebuie facut nu stiu ce. Pentru ca nu pot sa nu ma gandesc ca si eu sunt la fel cand povestesc despre ceea ce fac.
Si nu in ultimul rand, trebuie sa vorbiti cu oamenii de la RadioLynx, care a implinit ieri 5 ani de existenta. Am lipsit la petrecere, asa ca nu am sa nominalizez pe nimeni de-acolo, sa nu ma bata daca uit pe cineva, dar nu cred ca as fi putut sa fac emisiunea atat timp fara ei (si da, din toamna o reiau). Si da, Alex, Alex, Mihaela, Mircea, Icsu samd., de voi vorbesc. Ma bucur ca lucram impreuna.
Imi plac oamenii pasionati de ceea ce fac, oamenii pozitivi, care te fac sa vrei sa fii ca ei si, din pacate, nu ii pot mentiona pe toti in acest post. Imi place sa ma inconjur cu astfel de oameni (asa cum sunt cei de la FTW Media, firma mea, sau cei de la Intact Interactive). Si da, astazi va vand oamenii pasionati. Pentru ca de multe ori trecem pe langa ei fara sa le spunem cat de mult ii apreciem.
La mijlocul anilor 90 toata lumea lua inginerii in ras: ca sunt prea multi, ca nu sunt job-uri bine platite samd. Ca oricine poate iesi inginer, erau o gramada de bancuri pe seama lor… tineti minte, probabil.
Nu am avut niciodata parerea asta, pentru ca am in familia extinsa un inginer genial (brevete peste brevete de inventii – e vorba de unchiul meu), un var e inginer constructor samd. Cu toate astea, nu era ca si cum avem vreo admiratie deosebita. Toata cursa asta prin tara, insa, pe la fabricile Siemens, m-a convins ca ar fi cazul sa imi reevaluez modul de a gandi.
Pentru ca lumea noastra nu ar putea exista fara ingineri. Fara oamenii care pun, la propriu, lucrurile in miscare: de la cei care fac tehnologie pentru telecabine, pana la cei care fac tehnologii pentru tramvaie si trenuri – da, Siemens e prezenta la Fabrica de Vagoane Arad, la Telecabina din Sinaia. Apoi, la SIMEA, am vazut cum se fac transformatoare, cum un nene ia o bucata de plastic verde si o transforma intr-un acumulator, sau placa de memorie pentru calculator sau, sau, sau…
Ideea e ca toate astea nu par asa de interesante ca atunci cand esti acolo si vezi cum pleaca placa aia de la un moment si 5 minute mai tarziu e plina de mici piese electronice. Sau te uiti uimit cand afli ca peretele vagoanelor se indreapta cu un magnet imens pe o parte, iar pe partea cealalta se incalzeste foarte tare metalul, lucru care provoaca un fel vacuum (daca am inteles bine). Nu am idee, ceea ce ma face sa fiu si mai uimit de ceea ce poate face mintea omeneasca. Ca sa nu mai zic, iar, despre lichidul in care mi-am bagat telefonul…
Astazi mi-as dori ca, din cand in cand, sa pot vedea lumea cum o vad inginerii. Nu ma vad facand asa ceva, dar as vrea sa pot intelege 🙂 Si da, azi va vand inginerii:P
In weekend eram in parc. La fostul 23 August, actualul Lia Manoliu. Ma plimbam linistit, cand am realizat ceva: era curat, erau oameni de toate varstele pe role, copiii se jucau pe undeva, lumea se plimba sau statea pe banca, eu abia ma dadusem cu hidrobicicleta (pe un lac cam jegos, e drept), facusem poze unor boboci de rata care invatau sa se descurce…
Acum 10 ani lumea spunea ca noi, romanii, nu suntem in stare sa pastram ceva curat sau sa nu distrugem. Si nu e asa, chiar nu e. Avem locuri frumoase, oameni frumosi. Da, avem si oameni rai, avem si stirile de la ora 5. Dar astea sunt peste tot in lume, doar ca noi punem accent doar pe ele.
Drama noastra? Credem despre noi ca suntem mai rai decat suntem. Nu ne credem in stare sa fim normali. Desi, incet-incet, deschidem ochii.
Da, astazi va vand normalitatea.
Sunt plecat saptamana asta in Siemens “Amazing” Race. Sa concurez, cum ar fi, cu doua echipe, una formata din Nebuloasa si Alina, iar una din Alex Radescu si Radu.
Nu ma asteptam sa ma distrez asa de tare :)) Chiar nu ma asteptam. Am innebunit lumea pe Twitter si Facebook cu un concurs de like-uri – singurul la care am participat vreodata :), am facut un mic treasure-hunt – dupa ce imi fusese deschis apetitul cu cel pentru Pirates of the Caribbean… aproape ca ma simt ca intr-un training camp in care fac tot felul de task-uri.
Ideea e ca, in ciuda faptului ca alergam de nauci, ca ne distram samd, noi incercam sa comunicam si mesajul Siemens: ca fac lucruri de toate feluri, de la automatizarea telecabinei din Sinaia pana la o solutie anti-incendiu care, insa, nu ataca electronicele (vezi aici un filmulet facut cu iPhone-ul meu bagat in lichid: nu am bagat HTC-ul Desire Z pentru ca nu voiam sa mi se strice, lucru care oricum nu s-a intamplat). Sau am vazut productia de la SIMEA Sibiu, unde se fac, de exemplu, calculatoare de diagnosticare pentru masini, aparate folosite de BMW si VW in Romania.
Comparatie cu Redescopera Romania? Bineinteles, e altceva. Redescopera e total diferit: mai meditativ, mai de legatura si prietenie. Siemens “Amazing” Race redescopera spiritul nostru competitiv. Azi, de exemplu, am lasat celelalte doua echipe, si organizatorii, in ceata complet cand, interpretand aiurea ceva, am disparut 30 de minute de la locul concursului, pentru ca nu voiam ca celelalte echipe sa stie. Sausa ma fi auzand cum oftam cand mi-am dat seama ca am castigat concursul de like-uri la doar 1 (un) like diferenta. Pentru ca, asa cum ii spuneam lui Nebu, eu eram ferm convins ca am pierdut. Si, desi am venit sa ma distrez, VREAU SA CASTIG!!! Intotdeauna. Daca pierd, asta e, ma bucur ca am fost acolo. Dar daca tot am fost, nu as putea sa si castig? 😀
Si sa nu credeti ca nu mai suntem prieteni. Mai suntem. Doar ca acum suntem si concurenti. Si ne certam, nu lasam adversarii sa deschida usa samd…
Urmariti desfasurarea, in continuare, pe pagina mea de Facebook (nu pe profil, pe PAGINA), ajutati-ma sa raspund gasind solutii pentru quiz-uri (cu intrebari din solutiile de dezvoltare durabila a Siemens) si, de ce nu, poate castigati un premiu 🙂
Azi am dat de acest articol. Scris de cineva caruia se vede ca ii pasa (spre deosebire de altii care au mai zis cate ceva pe tema asta, chiar nu simt malitiozitate in text).
Initial am vrut sa scriu un comentariu, dar era mai mult de scris. Ma gandeam chiar duminica, atunci cand am scris ultimele 4-5 articole, ca nu mai apuc sa scriu ceva pe blog si ca, daca nu ar fi articolele publicitare (sau care sustin campanii in care firma mea este implicata), nu as mai scrie deloc. Pentru ca, in acest moment, simt ca nu am nimic de zis: nici despre online-ul romanesc (despre care nu am scris nici inainte, indiferent de ceea ce credeam, nu am sa scriu nici de-acum incolo, pentru ca prefer sa imi pastrez opiniile despre asta pentru mine), nici “din suflet” (pentru ca am scris cam tot ce voiam sa scriu in primii ani :P).
Comparatia cu Orlando nu isi are locul, din pacate, din cauza ca eu am fost mai intai blogger, ulterior manager de companie mare. E mai simplu sa faci blogging fara sa faci bani cand nu asta e sursa ta de venit :)) Nu ma deranjeaza comparatia cu el, dimpotriva.. Sper doar ca la un moment dat sa spuna cineva si ca eu sunt mai bun manager decat el, asa cum se spune despre el, in articolul mentionat, ca e mai bun blogger decat mine 😀
Oricum, concluzia e ca blogul meu va fi, de azi, “site cu articole publicitare scrise, de obicei, din suflet” – pentru ca articolele despre Romania, de exemplu, sunt articole scrise din suflet, chiar daca sunt parte dintr-o campanie. Testele cu masini sunt facute din pasiune, pe care o am dinainte de a avea blogul, acum doar mi-e mai usor sa le obtin. Campaniile pentru diferite branduri sunt facute din cauza ca imi place sa experimentez, sa invat lucruri noi, sa imi testez limitele. Proiectele proprii sunt exact asta: proiecte proprii… samd. Asta pe langa faptul, evident, ca aduc si bani.
Gata, ma intorc la pregatirea pentru Siemens “Amazing” Race. Apoi la Redescopera Romania. In timpul asta, promit ca ma duc zi de zi la munca la Intact Interactive. Din iulie am sa ma intorc la blogging 🙂
Am pus-o pe SlideShare, scuze pentru intarziere: