Una Alta

Astazi, din pacate, nu am cum sa fac emisiunea. Ne reauzim saptamana viitoare.

Pentru ca apar serialele:

Two and a Half Men
Rules of Engagement
How I Met Your Mother
House
Lie To Me
Castle

Sa fie clar!

tot am o intalnire, dar dupa… 😛

Aveti mai jos prezentarea sustinuta de mine ieri la Social Media Club. Multumesc celor care au raspuns intrebarii mele (linkuri mai jos).

Multumesc celor care au raspuns: Radu, Buciuman, Constantin.

Acum 10 ani lumea spunea, cu mandrie: “Eu nu stau pe Yahoo! Messenger, nu ma intereseaza, am o viata!”.

Acum 4-5 ani, aceiasi oameni spuneau: “Eu nu citesc bloguri, de ce as citi cum se spala unu pe dinti?”

10 ani mai tarziu, acelasi lucru il spun cand e vorba de Facebook sau twitter.

Si totusi, acum peste 90% din cei care folosesc internetul macar o data pe luna au cont de Yahoo! Messenger. Cateva milioane bune de oameni citesc zilnic bloguri. Acum un an erau 300.000 de conturi de romani pe Facebook, acum sunt 1,5 milioane.

Ma gandesc ca ar trebui sa fim foarte atenti, in continuare, cu ce “se lauda” lumea, unde spune lumea ca nu are cont. Nu de alta, dar aproape sigur acolo va fi urmatoarea super platforma. Nu de alta, dar daca au auzit de platforma ca sa spuna ca nu sunt acolo. inseamna ca in mediul lor este indeajuns de folosita incat sa afle de ea. Si eu ma bucur, ca stiu unde voi baga banii de publicitate in perioada urmatore, pentru ca este foarte ieftin 🙂

Postul acesta este scris in timp ce astept sa intru in direct la Regionalia, la TVR

Astazi am de facut o prezentare la Social Media Club. Despre Social Media, evident. Si, mai mult decat atat, despre ce asteptari au de la campanii oamenii prezenti pe retelele sociale, cititorii de bloguri samd.

Prin urmare, ce asteptari aveti? De exemplu, campania Redescopera Romania a utilizat la maxim retelele sociale (vezi si discutia pe care am avut-o in emisiune cu Ana Bulgar si Mugur Patrascu).

Sau campania noua, pentru un slogan, de la Autovit.ro, care foloseste pagina Facebook ca mod de a tine la curent concurentii cu ce se intampla si cu un concurs care te provoaca sa iti folosesti creativitatea.

Sau campania Vodafone, cu aplicatia care iti spune ce numar ti s-ar potrivi. Sau campania BCR cu Scoala de Bani, de-acum ceva timp. Sau campania LG de-acum un an. Sau, sau, sau…

Deci? Ce asteptari aveti voi de la campaniile si companiile implicate in social media (indiferent ca e vorba de blog, retele sociale samd)?

Libida nu ar fi ceea ce e fara oameni. Unul dintre lucrurile descoperite in ultimul an, de cand m-am “legat” de Libida, a fost ca oamenii sunt cei care fac cetatea sa fie deosebita. Si nu spun de oamenii care erau acolo acum sute de ani, spun de oamenii care sunt acum acolo, de arheologii care spun povesti fascinante de fiecare data cand ajung acolo.

Unul dintre acesti arheologi este Mihaela Iacob, numismat de meserie, omul care m-a condus, impreuna cu echipa sa de colaboratori, pe fiecare metru patrat al cetatii. Tot ea mi-a povestit de greutatile prin care trece arheologia din Romania, de banii necesari si de ceea ce reusesc cu doar 10% din minimul necesar unui sit cat de cat normal. Nu am mai vazut de mult atata pasiune la un om si, daca am incredere ca, la un moment dat, ceva se va schimba, asta se intampla datorita oamenilor ca ea.

Tin minte, cand am fost cu Cristina Bazavan acolo, cat de emotionata era Mihaela cand ii povestea Cristinei tot ce se intampla, toate eforturile facute pentru a pastra tabara arheologica pe picioare. Tin minte ce bucuroasa era cand m-a vazut, impreuna cu inca 16 oameni, toti veniti sa asculte povestile Libidei.

Daca nu as avea o pasiune pentru cetati, as face pasiune pentru astfel de oameni. Nu am intalnit la Slava Rusa arheologi care sa nu fie pasionati, care sa nu doreasca sa stie cat mai multe. Si, ce imi place: cand ii asculti, te intorci in timp.

In vara v-am facut cu capul cu #prinRomania, cu toate plimbarile. Unii prieteni imi spuneau ca sunt invidiosi si eu le aduceam aminte ca mergeam cate 3000 de km in 4-5 zile. Dar adevarul e ca era ok sa fii invidios 🙂 Pentru ca a fost o experienta extraordinara.

Dar, totusi, ce a insemnat pentru online si in online Redescopera Romania? Ce s-a vrut, ce s-a obtinut, cum?

Despre asta discut diseara, de la ora 20:00, pe RadioLynx, cu Ana Bulgar, de la Petrom (initiatorul si sufletul proiectului) si Mugur Patrascu, iLeo, omul care a facut lucrurile sa mearga. Eu doar am dus un mesaj si am fost sofer 😀

Va astept, deci, pe chat, diseara de la ora 20:00, la RadioLynx.

Later edit: este suprinzator cum gandeste lumea: daca taceam, era mai bine, spun unii. Asa ma acuz. Altii spun exact pe dos: cum sa taci, iesi si spune. Evident, nu ai cum sa ii multumesti pe toti. Eu spun mai jos versiunea mea, asa cum a fost. Cine vrea sa creada, bine. Cine nu… de ce mai cititi mai departe? Cu atatea de citit pe internet, de ce sa cititi aberatiile unui lacheu de-al lui Vantu? 🙂
[Read more…] about Pe strada Paris

A aparut ieri la ProTV un material despre bloguri, in care apar si eu.

Pentru ca materialul brut nu a aparut, va spun ca eu subliniez acolo ca nu castig bani doar din blogging, ca blogul a fost doar modalitatea de a gasi contacte pentru diferite proiecte incepute sau pentru consultanta pentru comunicare si promovare online. Iar cifra de afaceri mentionata e pe toate activitatile mele, care nu sunt neaparat legate de blog. Ma gandeam ca la anu, dupa depunerea bilantului samd. sa incerc sa fac o trecere in revista a veniturilor din acest an, asa cum fac bloggerii de-afara. Evident, fara mentionarea clientilor, a sumelor exact date etc., doar asa, ca surse diferite (publicitate pe blog, contracte de consultanta) etc. Ma gandesc ca ar fi interesant.

Din ce stiu eu, direct din blogging cel mai bine castiga Zoso, dar nu pot sa va spun exact cat, pentru ca nu stiu.

In cadrul materialul mai apar Raluca Alexe (Bookblog), Costin Cocioaba (refresh.ro) si Ionut Oprea (clickio).

Am impresia ca multi dintre cei care urmareau transmisiunea de ieri, de la Women on Web, nu au prins de la inceput sau au prins bucati, altfel nu imi dau seama cum de nu au realizat ca sfaturile sunt, mai degraba, “non-sfaturi”.