Atentie, text lung!
Da, evident, e vorba de componenta mea din Proiect4. Adica “Hai sa facem si noi ceva sa avem unde si de ce ne duce la cetatile din Romania”.
Planul meu are mai multe componente. Am sa va explic tuturor cum am gandit si, in masura in care sunteti de acord si puteti, anuntati-ma daca doriti sa va implicati.
Din punctul meu de vedere, cand m-am gandit la proiect aveam doua posibilitati:
1. Sa “iau” o cetate, sa o aranjez super tare (lumini, becuri, ghid, infochiosc, insotitori de grup imbracati in daci etc.), sa iau fata tuturor, sa fac o conferinta de presa cu multe reflectoare, camere de filmat etc., sa aratam ca “SE POATE, BAH!”.
sau
2. Sa creez un pachet cu minimul decent, un pachet pe care oricine il poate lua si pune in aplicare daca ajunge sa considere ca merita sa investeasca timp intr-un monument. Si sa aratam ca “se poate”. Peste tot, nu numai unde e atentia massmedia.
M-am gandit mult (vreo 20 de secunde), timp in care ego-ul meu deja supradimensionat urla: “Vrei sa fii vedeta, du-te la teveu, nu fi bou!”. Dupa o lupta ca in filmele cu ninja a castigat a doua solutie.
Ce inseamna pachet minim pentru o cetate?
Orice cetate ar trebui sa aiba:
a) un panou pe care scrie ca e cetate (nu de alta, dar sa nu o confunde lumea cu grajduri, pasuni sau cariere de piatra)
b) panouri mai mici pe care scrie cate ceva despre cetate (de la elemente istorice clare pana la legende si mituri legate de cetatea respectiva), puse cat mai multe in sit-ul cetatii respective, pe un traseu oarecum natural de urmat de catre cei care vin sa viziteze (cam ca la Histria, pentru cei care ati fost). Revenim la acest punct.
c) un pliant cu o poveste mai pe larg la intrare
d) un paznic nu ar fi rau (dar asta e cheltuiala permanenta, mai discutam). Macar un gard in jurul sit-ului arheologic ar fi bun.
e) cale de acces (degeaba exista daca ne trebuie eforturi – si de timp, si financiare mari – sa ajungem la ele). Aici dau exemplu Sarmisegetuza, care e “leaganul dacilor” si nu avem 20 de km de strada pana la ea, alta decat cea de pamant deja existenta. Pe care, daca nu ai o masina ca lumea iti cam blestemi zilele cand te gandesti la zilele de stat in service.
Cam astea sunt, in mare, aspectele. Evident, nu sunt singulare, mai pot fi o gramada, dar m-am gandit ca minimul necesar e cel mai usor de implementat.
Acum, pas cu pas:
a) un panou pe care scrie mare ca e cetate.
Inca nu imi dau seama daca depinde de primaria comunei respective sau de ministerul Culturii (sau al IMM-urilor, la cum merge treaba in Romania 😛 ). Cand aflu asta, trebuie aflat daca exista numai anumiti producatori de panouri “agreati”. Nu radeti, sunt sigur ca nu face oricine semne publice.
b) Panourile interioare
Aici putem imparti in doua parti: sursa si suportul.
Sursa:
Si sursele sunt de doua feluri: istorice (cu date, evenimente etc.) si folclorice (mituri). E nevoie de ambele pentru ca un loc sa atraga. Eu vreau sa stiu ca acolo s-a purtat o mica lupta in 50e.n., dar as vrea sa stiu si ca in lupta respectiva si-a pierdut stranepotul lui Decebal singurul pahar de vin (ca tot eram noi recunoscuti pentru asta. Ca facem vin bun, adica). Pahar de vin care e acum modelul paharelor din toata regiunea.
Trebuie, deci, discutat cu istorici (muzeele judetene sunt cea mai buna sursa de informatie, probabil) si cu etnografi/etnologi/folcloristi (pe care inca nu stiu unde si cum ii gasesc, dar ma apuc sa sap. Am cateva idei). Apoi povestile astea trebuie puse intr-o forma interesanta (mai ales miturile). Pentru asta trebuie gasiti oameni talentati sa scrie (si bloggeri, daca sunt interesati). Poate chiar cei care le culeg.
Suportul:
Ma gandesc ca panourile alea nu sunt facute de oricine si plantate la intamplare, pe unde au chef. Trebuie sa aflu care sunt regulile, cine ce aproba si care sunt cei “agreati” sa le faca. Bineinteles, care sunt costurile implicate.
c) Pliant la intrare
E o continuare a punctului de mai sus, numai ca acum suportul e hartia. Deci tipografii.
d) Cine pune gardul, cine plateste paznicul?
Primaria, Consiliul Local, Ministerul Culturii?
e) Accesul (drumuri etc.)
Aici e ceva mai complicat. Daca trebuie drum lung, trebuie bani. Daca trebuie bani, trebuie implicata primaria.
Pasii sunt: aflat daca exista fonduri UE pentru asa ceva (sau orice fel de fonduri). Gasit firme care fac astfel de proiecte si accepta, in aceste cazuri, sa lucreze la success fee. Speram sa gasim primari cu mintea deschisa, care sa inteleaga avantajele unui punct turistic in zona, care sa depuna dosarele. Si apoi, bineinteles, sa faca drumul, nu sa isi construiasca hotel peste ruine (daca tot am facut cale de acces).
Dupa cum vedeti, nu este foarte simplu. Sincer sa fiu, acum, ca le-am pus pe hartie, incep sa ma gandesc ce dracu a fost in capul meu.
Cum aleg cetatile:
– sa fie aproape de Bucuresti (maxim 200 de km)
(e foarte important, nu pot sa pierd 3 zile pe drumuri pentru o semnatura)
– sa fie intr-o zona relativ populata (nu vreau in mijlocul orasului, dar nu as vrea nici undeva, la 50 de km de orice localitate)
– sa existe un primar binevoitor
– sa gasesc oameni cat mai binevoitori in zona (ma refer la cei care ar trebui sa fie implicati, de la oamenii din primarii pana la cei de la muzee). Sper sa se inteleaga ca nu fac asta pentru bani (si inca o data repet, nu am luat bani de la Mercedes-Benz pentru asta), ca nu am bani de dat spagi si ca vreau, pur si simplu, sa facem ceva. Ceva ce poate fi ulterior facut de oricine are chef si pornire in directia asta.
Cam asta e planul.
Voiam sa fac astazi o lista a cetatilor pentru ca voiam sa merg in weekend sa vad o parte. Din pacate am aflat ieri ca nu am cum sa merg nicaieri, asa ca va dau lista saptamana viitoare si poate ca facem si o plimbare pe la o parte din ele (weekendul de peste doua saptamani, pentru ca urmatorul ma gaseste la Cluj).
Pana una-alta, astept sugestii de la voi, pentru ca e clar ca nu pot face singur tot. Deja am mailuri de la persoane care vor sa colaborezae, care si-au oferit ajutorul si cred ca este foarte tare (istorici, studenti la istorie). Eu sper ca debandada din politica romaneasca sa nu ne opreasca mai mult decat e cazul (nu uitati ca avem alegeri si apoi 3 luni nu o sa avem ministri), dar pentru mine este un proiect pe termen lung, asa ca eu am de gand sa il duc la bun sfarsit, cu voi, fara voi, cu GLK, fara GLK…
P.S.: Bineinteles, vom da credit tuturor celor care participa. Pe panouri, pe materiale, peste tot. Pentru ca macar asta am invatat de bine din blogging: spune cine te-a ajutat, cine ti-a dat informatia. Pentru ca nu poti sa cresti fara ei, nu poti sa faci nimic fara ei.
