…descopar nebunia de pe net:
Mircea, Hoinaru, Cabral, Zvoner, Chinezu (pe astia i-am prins pana acu).
Si ma intreb: eu unde ma incadrez? Mie imi place masina nu neaparat pentru ce e ea, cat pentru ca imi place sa conduc, sa ma duc departe. Condusul e pentru mine momentul in care ma pot gandi la orice altceva, cand nu sunt nevoit sa raspund la emailuri sau sa stau cu calculatorul deschis. Condusul e modalitatea care ma duce unde vreau eu, cum vreau eu.
Eu nu scriu despre masini, scriu despre ce simt cand sunt la volan. Si asta inseamna ca pot ranji ca boul si cand conduc un Citroen DS3 sau o Alfa Romeo Giulieta Quadrifoglio si cand conduc un BMW 650 sau un Mercedes-Benz C63 AMG. Ca sa nu mai spun nimic despre Ferrari si circuit. Si pot scrie linistit ca m-am distrat mai mult intr-un Mini Cooper S decat intr-un Mercedes S-Klasse, de exemplu. Si nu pentru ca S-ul nu e super, ci pentru ca e, of, atat de bun, de linistit, de comod, de antifonat… Chiar daca asta ii deranjeaza pe cei care stiu ca S-ul e o masina de 150.000E, care nu ar trebui comparata niciodata cu un Mini Cooper S de 35.000E.
Si totusi, daca ma intrebi, sansele sunt foarte mari sa stiu ce e aia bieleta, sa stiu cu pornesti din impins, sa verific uleiul sau sa stiu diferenta dintre releu si alternator.
E ca si cum ai spune ca nu ai voie sa scrii pe internet daca nu ai fost la concursuri nationale de informatica (been there, done that, ok?).
Concluzia? Eu nu as schimba nimic: as lasa bloggerii sa scrie asa cum stiu, jurnalistii la fel, despre ce vor (sa va spun cat de docti imi explicau mie niste jurnalisti cum sa folosesc Facebook acum vreun an – doi la un eveniment, spunandu-mi, textual: “Eu am 400 de prieteni pe Facebook, ma pricep, asculta-ma pe mine!”). Eu nu m-as pune niciodata in contra lui Mester, lui Giurgea, lui Vlad Mitrache cand e vorba de scris despre masini. Dar as scrie oricand despre groaza pe care o ai cand intri in giratoriu in Irlanda, cu o masina cu volan pe dreapta si realizezi ca, practic, intri pe contrasensul pe care il stii tu. Pentru ca pot 😛 Si cred, ca de obicei, ca pana la urma se va cerne si aici samanta de neghina. Pe ambele parti 🙂
E clar, trebuie sa ma duc si eu pe tancuri si avioane, ca Mugur 🙂
P.S.: intamplator, stiu oameni care si-au cumparat diferite masini pentru ca au citit la mine ce si cum.
P.P.S.: mi-am adus aminte cum, acum ceva timp, o persoana din PR mi-a zis, dupa ce a citit articolul meu despre una din masinile testate: “am iesit afara, sa ma uit iar la ea, asa de frumoasa se vedea din articolul tau”. Si merita 🙂
P.P.P.S.: articolul lui Mester e ok, ma cam enerveaza in ultima vreme ca scrie foarte “de sus”, asa, pedagogic si pedant, dar nu poti sa negi ca e corect si bine ceea ce scrie. Mai ales ca eu stiu sigur ca ma fac vinovat de jumatate din problemele identificate de el (pe care tot nu le voi corecta, ca asa e cu sfaturile: le accepti sau nu 😀 ).
P.P.P.P.S.: poza din articol este de la un curs de pilotaj. Despre care nu prea ar fi trebuit sa scriu, ca nu sunt calificat sa spun cate suruburi sunt pe aripa din stanga.
P.P.P.P.P.S.: nu mai am nimic de zis, voiam doar sa fie mai multe post-scriptum-uri
