BobbyVoicu.ro

Am ajuns prin tara. Si ma duc linistit la Mega Image sa imi cumpar una-alta. Pe la 10-11 seara, cu vreo 10 minute inainte de a se inchide (demn de mentionat). Mai erau vreo 10 oameni in magazin.

Si vine o tanti la mine: “grabiti-va, ca inchidem”.

Doua minute mai tarziu (cand eu deja ma grabeam), vine un nene: “ati auzit, da, grabiti-va, ca inchidem”.

Ce bine, imi era ca nu o sa mai realizez ca sunt inapoi in tara. Prin comparatie, in Irlanda stau aia dupa tine si 30 de minute daca e nevoie, pentru ca asa fac banii care platesc salariile.

E foarte interesant: pentru ca Dublin-ul e mai la nord decat Romania, zilele dureaza mai mult. Si sunt buimac, mai ales ca de cateva zile e soare (ciudat!), asa ca ma trezesc pe la 9 seara ca am impresia ca e 6 dupa-masa, pentru ca e soarele super sus pe cer si e cald afara…

You will be judged (or you will be ignored)

Those are pretty much the only two choices.

Seth’s Blog: You will be judged (or you will be ignored).

Cam asta e.

Miercuri a fost Demo Day. O zi grea, plina 🙂 Am sa va povestesc mai multe, pentru moment va las sa cititi ce spun ce de la Startup Bootcamp aici.

P.S.: noi am intrat pe genericul de la Rocky, ca o echipa de box. Abia astept inregistrarea :))

Si videoul:

Ma chinuiam de vreo 2-3 saptamani sa ajung la unul dintre mentorii Startup Bootcamp, unul din cei mai influenti oameni din gambling in Europa. Tot timpul era ocupat, plecat, asa ca a durat putin. Pana la urma ne-am vazut.

M-am pregatit bine de intalnire, mi-a luat cateva ore sa imi pregatesc intrebarile, ma asteptam la o intalnire de o ora, ca toti mentorii, sa stam la povesti, sa ii explic ce vrem sa facem samd.

Intalnirea a decurs cam asa:
El: “Salut, Bobby, imi aduc aminte de voi de la Evaluation Day. Am auzit ca ati pivotat”
Eu: “Da, uite, cam asta facem: [si aici am bagat elevator pitch-ul de 1 minut, elevator pitch repetat cateva zile in continuu]”
El: “Ah, cool, cu ce te pot ajuta?”
Eu: “Am nevoie de un avocat bun pe gambling sa imi explice cate ceva, am nevoie de un om care face ceva asemanator cu ceea ce vrem noi, sa ne spuna problemele, de un developer bun care sa ne spuna probleme tehnice si de securitate”
El: “OK. Asta e cel mai bun avocat pe care il stiu eu, suna-l si zi-i ca e din partea mea, o sa stea de vorba o ora cu tine gratis. Apoi suna-l pe asta, CEO-ul GameAccount, daca vii din partea mea se vede sigur cu tine. Si apoi pe asta. E unul din cei mai buni developeri pe care i-am folosit eu pe partea asta. Altceva?
Eu: “Cam atat”
El: “Bun, salut!”

Discutia a durat 5 minute. Timp in care omul de mai sus nu a zambit deloc. Si toti oamenii aia mi-au raspuns la telefon si s-au vazut cu mine. Magic! 🙂

P.S.: eu am iesit cam suparat din intalnire, ca ma pregatisem degeaba atat timp, plus ca am avut impresia ca voia sa scape de mine. Dar acum, in retrospectiva, a fost una din cele mai bun intalniri ever. De cele mai multe ori avem impresia ca o intalnire trebuie sa dureze mult, sa fie plina de zambete samd. Nu chiar 🙂

P.P.S.: in cazul in care nu stiti despre ce e vorba, eu sunt plecat la Dublin de 3 luni, cu un proiect nou in cadrul Startup Bootcamp Dublin. Si, daca tot ati ajuns pana aici, poate si votati pentru noi (MavenHut) aici – e necesar un cont de FB. Multumesc!

Asa mi-a zis unul dintre mentorii intalniti datorita Startup Bootcamp Dublin. Intrebarea mea era de ce schimbase modelul de business dupa 4 ani? Mai ales ca noi eram interesati de modelul la care renuntase.

Si asta a fost raspunsul lui: “Asta e greseala mea de 5 milioane de lire!”. Atat investisera in companie pana atunci. In 2006 au schimbat modelul iar compania, GameAccount.com, a avut la un moment dat o evaluare de $1B.

In 30 de minute, cat am stat de vorba cu Dermot Smurfit, CEO-ul GameAccount, mi-a dat toate cifrele de care aveam nevoie: cat platisera pe un user, cat castigau de pe fiecare in parte, a chemat CFO-ul ca sa imi spuna sigur cifrele… Mi-a zis de ce crede el ca nu a mers treaba.

Datorita discutiei am putut sa reanalizam putin directia in care ne indreptam si sa mai schimbam cate ceva. Daca nu aveam cele 30 de minute, probabil ca mai orbecaiam cateva luni.

Stiu, Solitaire Arena nu suna impresionant :)) Dar ia jucati-va, sa vedeti cat de addictive e!

Acum 3 luni am plecat la Dublin sa incepem un startup nou (mai multe detalii zilele astea). Primul produs: un Solitaire multiplayer.

Da, stiu, suna ciudat. Si noi, cand ne-am gandit prima data la asa ceva, am zis ca suntem nebuni 🙂 Cu toate astea, desi nu jucam Solitaire in mod deosebit, in prima zi am “testat” jocul 5 ore.

Eh, in cateva saptamani am lansat prima versiune, acum suntem undeva intr-un beta mai timpuriu 🙂

Prin urmare, de astazi puteti juca Solitaire Arena. Vrem feedback, sa va jucati cat mai mult, sa va chemati prietenii (asa e cel mai distractiv, din punctul meu de vedere). Ah, feedback-ul il astept aici, in comentarii (sau in aplicatie).

Have fun, sper sa va placa.

Ieri am facut cea mai proasta prezentare din viata mea. Desi fac prezentari in public de multi ani si am oarecare exercitiu. Si asta pentru ca nu era prezentarea mea. Adica era, dar o facusem in urma sfaturilor a 30 de oameni care erau binevoitori, dar nu stiau aproape nimic despre mine, despre echipa mea, despre ceea ce faceam.

Si a iesit o chestie pe care am recitat-o, am trecut repede prin ea… si am dat-o de gard rau de tot.

Noroc ca era doar un test, nu o prezentare reala.

Nu spun ca nu trebuie sa ascultati sfaturile. Dar nu trebuie sa le urmezi pe toate. Pana la urma tu stii cel mai bine CE trebuie sa spui. Sfaturile, in cel mai bun caz, te pot ajuta sa mai cizelezi CUM spui.

Dublin-ul este, fara doar si poate, cel mai ploios oras in care am stat. Daca ar fi dupa mine, de maine as incepe sa ii spun Londra. Nu de alta, dar reputatia acestuia din urma nu are nici o legatura cu realitatea 🙂

Dublin, pe de alta parte, este o constanta ploaie. Cand iese soarele se opreste lumea-n loc, ies la terase, se plimba in tricou si pantaloni scurti. Chiar daca temperatura e de doar 12 grade Celsius.

Si, intr-un final, irlandezii au o poanta. Nu foarte buna, dar totusi: cica in iunie, iulie, august, irlandezii nu merg deloc la cinema. Nu de alta, dar s-ar putea sa rateze vara in timpul filmului. Of.

Si o poza cu ploaia. Cine oare mai munceste-acu in loc sa doarma, ma depaseste…

P.S.: am pus poza pentru ca toata lumea se plange pe Facebook ca zilele astea e plin de poze de la mare, cu soare samd. Ia, uite si de la mine o poza, tot de la mare. Sa va ajunga! 🙂

Acum o saptamana m-am trezit terminat de oboseala, fara nici un chef de nimic.

Acum vreo 3 zile totul era bine, soarele stralucea, pasarile cantau…

Azi dimineata imi venea sa imi tai venele.

Nimic deosebit, doar o saptamana in viata de antreprenor. In functie de vestile din ziua anterioara 🙂

P.S.: Maine dimineata simt eu ca va fi bine iar 😀