• Skip to primary navigation
  • Skip to main content
  • Skip to primary sidebar
  • Skip to footer

BobbyVoicu.ro

  • Home
  • Arhiva (2005-2013)

Taximetristii

BlaBlaBla · January 7, 2006

Orice om trebuie sa isi castige banii intr-un fel sau altul. Taximetristii, ca oricare altii. In ultima vreme am fost obligat, din cauza lipsei unei masini (e o poveste lunga…), sa merg mai des cu taxiul decat as fi preferat (mai ales financiar… stiati ca e 12000ROL/km??? eu nu…). Fiind, de felul meu un personaj foarte usor de placut (yeah, right!), am intrat in discutie cu majoritatea soferilor (eu cred ca taximestristii sunt barmanii Romaniei, toata lumea le spune ce probleme au ei acasa, cum o mai duc batranii, bunicii, de ce arborele nostru genealogic nu ajunge la Omul din Neanderthal samd). Intre ei am gasit cativa oameni placuti (un tip care imi spunea: “de ce dracu alearga toata lumea de Craciun sa isi cumpere carne? eu as decreta un Craciun zilnic” sau altul care mi-a zis: “domle, se castiga bine din taximetrie, eu castig cel putin 20 milioane de lei pe luna. Daca un taximetrist iti spune altfel, minte…”), majoritatea neinteresanti, dar si doua cazuri…

Primul:
Locatie: Bucuresti, zona Nicolae Grigorescu
Moment: noaptea de revelion
Luam un taxi din strada (eram si cu prietena… biata de ea… prin ce a trebuit sa treaca… si, da, stiu, am avut noroc ca am gasit… la taxi ma refeream… yeah, right) ne urcam si ii spun sa ma duca acasa (adica i-am dat adresa, sa nu intelegi gresit πŸ˜€ ). Au urmat 15 minute de soc… in care soferul meu trecea pe rosu la semafor (la toate, nu a ratat niciunul) si, cel mai dragut, a intrat pe contrasens cand venea un camion din fata. Daca la semafoare era relativ ok (se asigura omul inainte), la camion am cedat nervos… am ajuns intr-un final acasa si omul zice: “dar vedeti ca e revelionul…”. Am innebunit… Prietena mea si acum are cosmaruri noaptea… πŸ™‚

Al doilea caz:
Locatie: Sinaia (sa se vada ca nu numai taximetristii din Bucuresti sunt nesimtiti)
Moment: ieri
Eram un grup mai mare (vreo 20 de oameni) la un restaurant din Sinaia, si am facut comanda de 4 taxiuri, in 10 minute, la restaurant. Jumatate din grup a plecat mai devreme, noi am iesit exact dupa 10 minute. Cand ajung la taxiuri (mai erau 2), ambele aveau motorul pornit si ceasul deja contoriza 50000 lei de masina. What??? Ah, am uitat sa spun, prietenii mei nu sunt din Romania… Taximetristii au avut socul vietii cand i-am intrebat cum vine treaba. Si sa vezi motivatii atunci. Dintre cele mai tampite:”noi pornim aparatul de marcat cand ajungem la destinatie” (nici un taximetrist din Bucuresti nu ar sustine o asemenea tampenie), “am vazut ca a iesit grupul, asa ca am pornit masinile…”, “daca nu veneati, il puneam, pe cel care a sunat sa plateasca” (asa mi s-a raspuns cand am intrebat ce faceau daca noi nu mai veneam, si era teapa…). Pana la urma, le-am zis ca, in cazul in care nu repornesc aparatele, pot pleca, si si-au revenit. Toata cursa, cu tot tariful maxim, de 20000lei.km (era noapte si zapada, nu am putut sa comentez prea mult, desi ma tenta) ne-a costat 60.000.

Aceste doua cazuri sunt mai proaspete in memorie, asa ca ma rezum la ele.

Inainte de a pleca, un mic ghid pentru cei care vin in Bucuresti si merg cu taxiul:
1. la iesirea din gara, nu luati taxiurile chiar din fata garii.
2. cautati un taxi cu TAXI deasupra, cu pretul pe portiera (si uitati-va la pret inainte!)
3. de preferat este sa cautati un Taxi “de firma” (cele mai cunoscute: Cobalcescu, Cristaxi, Taxi 2000, Meridian, Confort. Altele le puteti gasi pe lista aceasta, cu numere scurte. Uitati-va dupa numere de companii de taxiuri, nu cumva sa credeti ca “Ascensorul Romservice” e vreo companie mai noua, ceva…)
4. asigurati-va ca au pornit aparatul de taxat si ca valoarea kilometrului e cea de pe portiera de la punctul 2
5. urcati-va direct in masina, fara sa intrebati daca sunt ocupati (in cazul in care intrebati, va vor intreba unde mergeti si, daca nu sunteti la o distanta mai mare de gara, riscati sa nu va mai ia nimeni)
6. dupa ce plecati, spuneti ceva de genul: “mai sunt probleme pe Plevnei?”. Mai ales cand folositi accentul “de-acasa”. Mie mi s-a intamplat sa incerce un nene sa ma duca in Unirii prin Drumul Taberei pentru ca ceva mai devreme ma auzise vorbind la telefon cu un accent moldovenesc puternic (asa mi se intampla intotdeauna cand vorbesc cu ai mei). Cand l-am interbat ce dracu face, a incercat sa o dea cotita, ca sunt drumurile stricate…
7. orice ati face, nu dati informatii suplimentare despre propria persoana (in sensul ca nu spuneti “e prima data cand vin in Bucuresti”)

Cam astea sunt principalele elemente la care ma pot gandi acum… daca mai aveti idei, propuneri, feel free… (sa comentati, adica πŸ˜€ )

Am facut ceva rau???

Existentiale · January 6, 2006

Televizorul meu (sau eu) e blestemat. Acu o luna s-a stricat (a avut nustiuce warp core meltdown… sau ceva pe-aproape pentru mine, anyway), l-am dus la reparat, am dat 600.000 (615.000, mai exact) lei vechi (aia 15000 or fi manopera?). In seara asta, apreciam la valoarea reala un TV (adica nu ma uitam de nici o culoare inspre el, desi era deschis de 3 ore) asa ca s-a hotarat sa se razbune: a facut PFSSS, apoi a dat o basina… sau ceva… ca acu pute a plastic ars in tot cartierul, cred… si nu mai merge, gata… si incepe weekendul… abia maine il mai pot duce la reparat…

Pana la urma, cred ca am sa imi cumpar un TV nou ca nu mai suport. TV-ul asta m-a tinut prin facultate, 4 ani, prin toate peregrinarile mele prin Bucuresti din chirie in chirie (si am schimbat vreo 8-9 locatii in ulitmii 9 ani), dar se vede ca l-au lasat nervii. Asta de cand a aflat ca m-am mutat cu varu-miu, cred.

Toate bune si frumoase, inca sunt in viata, afara e zapada de 0.5cm in zonele mai ninse din Bucuresti si, cam atat… ah, si beau Pepsi… urat moment πŸ˜€

Omul care-aduce… zapada…

BlaBlaBla · January 6, 2006

Cum zilele trecute ma tot plangeam ca nu este zapada in Bucuresti, am zis sa iau problema in propriile-mi maini si am plecat la Sinaia pentru o noapte. Cnad m-am intors, am venit cu tot cu zapada. Ningea azi dimineata la 8 in Bucuresti superb. Si mai superb, batea un vant de te lua pe sus.

Glumesc, insa. Cand am plecat la Sinaia, ca sa ma intalnesc cu un prieten cu care nu ma mai vazusem de un an, speram din tot sufletul sa nu ninga pentru ca nu reuseam (inca nu reusesc) sa imi gasesc bocancii, asa ca am plecat in pantofi de piele intoarsa. Eh…

Toate bune si frumoase, am stat la povesti, am cunoscut-o pe viitoare sotie a respectivului prieten, am baut si noi ceva vin fiert, am mancat urs (:D), iar pe la 3 am zis sa plec inapoi in Bucuresti (aveam treaba dimineata). Ma duc in gara, iau bilet pentru primul tren (care trebuia sa ajunga in aproximativ 10 minute) si astept. Dupa 5 minute, vine fata de la bilete sa imi spuna ca trenului i s-a stricat locomotiva si ca are intarziere 50 de minute… singur… in gara la Sinaia… in pantofi… de ce nu ma mira? Pana la urma insa, bine ca nu am plecat cu masina, ca ajungeam luni, abia.

Pana una alta, o placuta iesire din casa… imi pare rau ca nu am avut mai mult timp sa ma dau si eu cu placa in Poiana, dar asta e…next time…

Noua tema…

IT · January 4, 2006

…pentru blog…

doua persoane s-au plans azi de tema anterioara (nu mai stiu cum se numeste, ceva cu negru si rosu si alb) asa ca am schimbat tema: “FireFox” de la http://www.hot-screensaver.com/

va ajunge??? πŸ˜€

A venit toamna in Bucuresti

BlaBlaBla · January 3, 2006

Exact… afara e toamna… cu ploaie din aia persistenta, care te inmoaie numai cand te gandesti ca exista… si nu uitati ca este 3 Ianuarie… a venit anotimpul ploios, bucurati-va πŸ˜€

Manele si metrouri…

ShitShitShit · December 30, 2005

30 decembrie… somn linistit pe la 9 dimineata… cand incepe sa imi sune in cap “sunt barsoan, am femei…” sau ma rog, ceva din gama respectiva. Sa nu se inteleaga gresit, nu am nimic impotriva manelelor per se, cred ca au si ele rostul lor, acolo, undeva, dar ma deranjeaza la culme cand sunt trezit de 500W ai unui pusti ramas singur acasa, care vrea sa vada cand se ard sigurantele…

mi-am adus aminte de o chestie draguta din metrou, de zilele trecute: ma duceam in oras sa ma intalnesc cu wm, urc in metrou (metrou din asta nou, de pe magistrala cu romana, universitate…), ma sprijin de perete si incep sa citesc (prosport, cred), cand, abia plecat, metroul se opreste intre statii. Un nefericit s-a sprijinit pe butonul de alarma de langa una din usi (e un buton mare, rosu, care opreste trenul si care il facea pe nenea soferul sa vorbeasca). Imediat, se aude o voce: “de ce ati apasat pe buton?”… Tipul care apasase era ratacit complet… nu stia cine vorbeste, de unde, cand a apasat el pe ceva… ca urmare, nu raspunde. Si vine replica din partea celui care ar trebui sa respecte cat de cat pe cei care ii platesc salariul (stiu, asa ceva nu se intampla in Romania, dar totusi…): “dom’le, nu mai apasa acolo degeaba, ca sa tin si prostii astia din metrou pana te hotarasti tu sa vorbesti…” (reproducerea e oarecum exacta… sunt sigur ca a zis ceva de prosti si de tinut in metrou intre statii)… hm…

P.S.: macar daca se auzea putin, in jurul respectivului difuzor… dar s-a auzit in 3 vagoane…

Craciun, Revelion… samd

BlaBlaBla · December 30, 2005

Ce ciudat, a mai trecut un an… si ce diferenta intre Sarbatorile de acum un an si cele de acum πŸ™‚

In primul rand, ploua. πŸ˜€ Anul trecut pe vremea asta muream de cald… parca :)) oricum nu ploua πŸ™‚

In al doilea rand, wm nu era inca insurat si nici nu astepta un copil.

In al treilea rand, eu nu aveam o relatie de 10 luni (poftim????) si voiam sa plec din tara (da, m-am razgandit πŸ˜€ )

In ultimul rand, ma uitam la Stargate, iar acum ma uit la StarTrek πŸ˜€

Mari schimbari, nu? Bineinteles, sunt mai multe, dar mai conteaza?

P.S.: cea mai importanta, varu-miu era in anul 2 de facultate, iar acum e in anul I – asta da progres

7 dimineata si cadouri de craciun

Existentiale · December 23, 2005

Nu sunt genul care sa fiu innebunit dupa cadouri. Dimpotriva chiar. Ma plictisesc repede de cautat, nu ma pot entuziasma cand le primesc samd. Insa anul acesta am primit in sfarsit un cadou de Craciun de care sunt multumit: oportunitati. Am in sfarsit oportunitatea sa fac ceva care sa imi placa si sa mai si castig bani buni pe deasupra. De-acum, totul depinde de mine. O senzatie chiar placuta πŸ™‚ Si pentru asta trebuie sa multumesc surorii mele. Hm, pana la urma, merita sa ai o sora πŸ˜€ Se compenseaza acum bataile pe care le luam de la ai mei din cauza ei cand eram mici. Finally.

Intre altele, mi-am adus aminte cat de mult imi place sa mananc frigarui la SpringTime. Le-ati incercat? Ar trebui, sunt extraordnare. Am fost ieri cu wm si am mancat… damn, cum dracu le fac, sa stiu si eu?

P.S.: da, e 7 dimineata, sunt treaz de 2 ore si nu am chef de nimic… si trebuie sa fac curatenie prin casa. Varu a plecat in vacanta… cam goala casa asta πŸ™‚

Prea devreme

BlaBlaBla · December 22, 2005

Nu stiu ce dracu se intampla, dar de cateva zile ma trezesc la 5-6 dimineata si nu mai pot dormi. Gata! The End! Trebuie sa ma ridic din pat si sa fac ceva. Acelasi lucru s-a intamplat si astazi. 6 dimineata? I’m there…

Marea surpriza e alta: am citit toata lista mea de bloguri (si sunt vreo 30) pe care le citesc zilnic in doar o ora (evident, nu am citit post cu post, ca muream degeaba). In plus, am citit si cateva forumuri (long-live RSS feeds). Ar trebui sa fac o lista intr-una din zilele astea, sa o public πŸ˜€

A nins. Vestea cea mai mare. Am aflat si eu azi noapte, la 4 ore dupa ce incepuse si m-am bucurat: am treaba prin oras azi si, normal, nu imi gasesc bocancii. Nu imi dau seama daca sunt la mine, la sora-mea, la ai mei sau pur si simplu i-am pierdut.

Bla bla bla… ma plictisesc, nu am ce scrie, dar am preferat sa ma bag si eu in seama :D. Cred ca totusi m-am trezit prea devreme :d

Walmart si ipocrizia

Existentiale · December 21, 2005

Am vazut azi (da, m-am trezit la 5 dimineata, pentru cei care au observat ora la care scriu) “WalMart, The High Cost of Low Price“.

Pentru cei care nu stiu, WalMart este cel mai mare retailer din SUA, daca nu chiar din lume. Baza succesului lor este un pret foarte, foarte, foarte mic al produselor. La un moment dat, un prezentator spune ceva despre un pulover la 30 de centi (10.000lei sau 1 RON). 30 CENTI pe un pulover? Nici in “Europa” (en-gros-ul din Bucuresti, nu continentul din care ne chinuim sa facem parte) nu gasesti produse la un asemenea pret, indiferent de calitate. Chiar daca ti-l face din panza de sac, tot costa mai mult (un sac de plastic are acelasi pret).

Cum au reusit cei de la Wal-Mart sa obtina asa ceva? Strategia lor de reducere a costurilor a fost pentru mult timp (si inca mai este) obiect de studiu: au creat magazine imense la15-20km de orase (va suna familiar?), intr-o retea de magazine care cuprindea cateva sute la un moment dat (nu am chef sa caut acum cate sunt, dar oricum, sunt foarte multe). Acest lucru implica automat discount-uri mari din partea producatorilor, a distribuitorilor samd. Cum i=a ajutat asezarea magazinului la 20 de km de oras? Nu uitati ca vorbim de SUA unde toata lumea merge cu masina. Chiria unui teren de 5ha in mijlocului pustietatii este in mod cert mai mica decat aceeasi suprafata in Manhattan (ca sa trecem dintr-o extrema in alta. Hm, chiar ma intreb, Manhattan-ul are 5ha?).

Eh, aici apare ipocrizia. Documentarul preia povestile unor fosti angajati, unor fosti posesori de magazine care au fost scosi din afacere samd. Sa ii luam in ordine:

  • Fostii angajati (unii chiar de 17-20 de ani) spun ca nu se dau salarii, ca angajatii sunt tinuti la limita maxima a salariului minim pentru a putea beneficia de ajutor social (astfel Wal Mart scapa de plata a sute de milioane de dolari reprezentate de pachetele de sanatate fara de care nimeni nu poate trai in SUA), ca sunt pacaliti sa lucreze peste program pentru a putea suplini faptul ca numarul angajatilor este mai mic decat cel necesar, nefiind platiti pentru aceste ore suplimentare. Cat de ipocrit poti sa fii sa stai 17-20 de ani la caldurica (sa nu imi spuna mie cineva ca respectivul angajat – sef de magazin sau de raion – nu isi daduse seama de ceea ce se intampla din primul an de munca acolo) si apoi sa iesi sa dai declaratii prin care sa acuzi fostul angajator? Nu spun ca modalitatile de scadere a costurilor folosite in acest caz de WalMart sunt corecte. Dimpotriva, daca omul munceste, plateste-l. In plus, cat de lenes si fara chef de munca poti sa fii sa spui ca tu nu ai putut sa inveti pentru a-ti continua studiile pentru ca “lucrezi 40-42 de ore pe saptamana”. Nu spun sa te duci la Yale sau Harvard, dar la un Colegiu mai putin pretentios sigur se putea. Si financiar, pentru ca respectivele colegii acorda reduceri pentru locuitorii statului respectiv (am vrut sa plec la studii in state, stiu πŸ˜€ )
  • Posesori de magazine care au fost scosi din afacere de WalMart: in loc sa plangeti ca au venit cei mari si v-au luat locul (e normal, sa stiti), mai bine adaptati-va. O idee rapida: aveti un WalMart alaturi: cumparati si vindeti online. E-Bay e paradisul vanzatorilor online. Ah, este adevarat, necesita adaptare, necesita sa iesiti din starea de legume care plang ca va invadeaza produsele chinezesti, dar merita sa faceti pasul respectiv. Asa, veti sta si mai mult acasa, cu copiii, sa nu va mai plangeti ca nu aveti timp de ei.
  • Si ipocrizia finala: “nu stiam ca WalMart angajeaza pentru curatenie imigranti ilegali…” spune o doamna care tocmai iesise de la cumparaturi. Si cum crezi dumneata ca platesti asa de putin pe ceea ce cumperi? A venit Craciunul in septembrie?

Eh, cam pe la jumatatea filmului m-am plictisit. Nu auzeam decat: nu sunt promovata pentru ca sunt femeie, nu sunt promovat pentru ca sunt negru samd. Avand in vedere ca, mai nou, nu este “politically corect” sa spui “Merry Christmas” ci “Happy Holidays”, pentru ca nu e Craciun pentru toata lumea, nici nu ma mira ca nu mai poti nici sa te duci la buda fara sa se ridice o organizatie care sa spuna ca pozitia in care stai pe “tron” e gresita si ca afecteaza minoritatea celor care stau pe vine cand se duc la buda. Mda…

O concluzie? WalMart a fost (si este) o idee excelenta: reduceri la maxim pentru costuri minime. Orice om de afaceri viseaza sa reuseasca asa ceva, insa nu toti obtin. Ceea ce arata ca si in SUA, daca ai bani, faci “ce vrea muschiul tau”, nu numai la noi. Ca urmare, aveti o idee? Puneti-o in practica. Poate pana isi da seama lumea ca nu e “politically corect” sunteti miliardari in Euro. Si atunci, nu va mai intereseaza ce spune lumea.

  • « Go to Previous Page
  • Page 1
  • Interim pages omitted …
  • Page 127
  • Page 128
  • Page 129
  • Page 130
  • Page 131
  • Interim pages omitted …
  • Page 136
  • Go to Next Page »

Primary Sidebar

Despre

Scriu. Fara un subiect anume, fara o tema anume.

Aici e o arhiva a perioadei 2005-2013, cand scriam ceva mai des pe blog.

Scrise recent

  • Cum sa iti dai seama la ce esti bun(a)
  • Portugalia vs. Romania: Diferente culturale
  • Fedora Linux (dupa install nou)
  • Cine esti?!
  • Seriale: atunci si acum

Proiecte

  • BobbyVoicu.com
  • MixRift

Footer

Copyright © 2025 Β· BobbyVoicu.ro