Inspiratie

Eu ies pe usa 😛 Asa ca Sarbatori Fericite si ne mai vorbim la un moment dat, anul asta sau la anu 😀

Distractie placuta 🙂

La asta. Pentru cei care intreaba de ce si-ar face cineva reclama.

Si o lista cu lucruri pe care NU le vrem de Craciun.

Gata, ma duc la emisiune.

Acum cativa ani invatam sa fac SEO. Apoi am facut BH SEO. Am prieteni care inca fac, eu m-am plictisit.

Si am ajuns blogger. Acu vreo 2-3 ani. Si am inceput sa scriu. Fara sa ma mai gandesc la SEO decat foarte putin (optimizarea initiala si aia e). In rest, promovare pe toate canalele.

Si de vreo doua luni incoace am impresia ca a luat-o razna lumea. Dau numai peste specialisti in SEO care nu au idee ce vorbesc, dar vorbesc cu atata superioritate de spui ca au descoperit piatra de bricheta. Acu, nu sunt rau, nimeni nu s-a nascut invatat. Dar macar unii tac din gura pana invata.

Dragii mei “wanna be” bloggeri SEO:
– degeaba cautati cuvinte cheie si alte prostii cand blogul vostru are 200 de unici pe zi si vechime de doua luni;
– inainte de a face SEO trebuie sa stiti sa analizati trenduri, sa le gasiti, sa va ganditi la ce doriti sa obtineti si apoi sa optimizati. Asta necesita creier. Si legaturi sinaptice.

Si ultima chestie: daca esti 3 zile pe prima pozitie pentru un cuvant cheie misto nu inseamna ca ai facut SEO. Inseamna ca ai avut noroc. Daca esti acolo si dupa doua luni, discutam.

P.S.: SEO nu mai e demult SEO. E SEM si SMM. SEO e doar 10% din promovare. Uitati-va la MySpace, la Facebook. E plin de SEO, cred, de asta sunt asa de bine in motoare. La fel si Wikipedia.

De ce am scris postul asta? De frustrare. Ca nu pot mai mult. Si pentru ca m-am saturat de mucosi care imi explica mie cum sa fac sa fiu primul in Google la “bibliosuper cali mania” (nu exista expresia, e inventata, nu avea nici un rezultat acum 30 de secunde, acu are unu). Sau de oameni care acu 2 luni imi sorbeau cuvintele din gura si acum ma intreaba, la misto, daca am auzit de digg. Sau dig. Sau ddig. Cum dracu se scrie?

Au venit sarbatorile, asa ca va urez tuturor un calduros…

Puteti sa comentati, nu am nici moderare si de la 10 comentarii dispare si nofollow, deci prindeti link de pe blog cu PR0. Ce poate fi mai bun de-atat? Daca la urmatorul update are PR9? Sau 10, ca folosesc un redirect 302? Nu mai merge? Din 2006? Desi un pusti imi spunea cum face el sa aiba PR10 la site acu o saptamana? Ah, cred ca am imbatranit eu.

Si, apropo, la un an jumate, eu inca sunt “cel mai misto tip din romania“. Si asta pentru ca nimeni nu cauta asa ceva vreodata pe net…

Acum jumatate de an ii propuneam Cristinei/Pyuric un proiect: un blog de monden. Eu veneam cu cunostintele mele despre online (promovare, optimizare), ea cu continutul. Ulterior au mai aparut Ada si varu-miu, iar echipa aceasta a adus monden.info, la 6 luni de la “relansare” pe locul 3 in Trafic.ro la sectiunea Bloguri, depasit numai de doua bloguri GSP.

Nu am folosit trafic din sociale (desi puteam sa fac rapid cateva posturi cu poze pentru asa ceva), traficul este natural, romanesc, din motoare, referinte si direct.

Ce arata acest lucru? Ca poti sa faci o treaba buna daca exista pasiune, interes si cunostinte. In plus, continutul este unic si nu preluari din ziare si reviste romanesti. Blogul de pe 4, tvblog.ro, este si el un exemplu bun pentru o treaba facut cum trebuie.

Ce ma bucura este ca, desi monden.info putea sa fie primul blog care punea filmuletul cu Iri si Monica, au ales sa nu o faca, pentru ca au considerat ca nu vor trafic in acest mod. Asta arata un mod de a gandi care vine in intampinarea unui public care s-a saturat de toate porcariile gasite online.

De ce am scris acest post? Pentru ca si bloggerii trebuie sa simta ca fac o treaba cum trebuie: Cristina si Ada, felicitari.

P.S.: sa nu uitati sa mergeti si pe forum, proaspat deschis, daca ajungeti pe-acolo.

P.P.S.: sa nu credeti ca i-am uitat pe ceilalti care au ajutat dar nu i-am mentionat pentru ca sigur am fi uitat pe cineva.

Aud din ce in ce mai multa lume mergand la conferinte, workshop-uri, training-uri samd. Cu bani din buzunar, platite de firma, nu conteaza, multa lume merge la evenimente de acest gen.

Dar (pentru ca exista un mare DAR), discutam ieri cu Dragos Novac in emisiunea de la RadioLynx si astazi am reluat discutia intr-un cadru mai oficial cu Tudor Maxim de la Elevate: cati dintre cei care merg la aceste conferinte ies din asa numita “zona de confort” (comfort zone)? Cati merg la cei pe care ii asculta si ii intreaba lucruri de care sunt interesati? Cati dintre cei care merg la conferinte se pregatesc in vreun fel inainte (citesc despre cei care prezinta) sa aiba o eventuala intrebare mai personala pentru “a sparge gheata”? Si cand zic intrebare personala ma refer la echipa preferata, nu la arsuri stomacale (sau de orice alta natura).

De aici vine si perceptia “scump” pentru acest gen de conferinte. Nu ca nu ar costa bani, dar cand vrei sa evoluezi, anumite sume trebuie platite. Anul trecut, cand nu prea ma stiam cu lumea si nu primeam invitatii la conferinte, am bagat o gramada de bani in prezenta (sute de euro in mod cert), intr-un moment in care nu erau chiar niste sume pe care sa mi le permit usor. Dar asa am ajuns sa pot sta de vorba cu oameni care mi-au povestit din experientele lor si chiar m-au ajutat, de multe ori, cand aveam nevoie.

Ma intreb, cati dintre antreprenorii online “wanna be” sunt pregatiti sa investeasca in ei si in relatiile lor? Oricat am vrea sa fie altfel, oamenii sunt oameni: intotdeauna vom face afaceri si vom discuta cu cei pe care ii cunoastem cat de cat. Si un blog, oricat de bun e, nu te poate ajuta cum te ajuta un “Salut, eu sunt…”