Funny

Dupa cum probabil stiti, Gizmodo si Engadget sunt considerate cele mai mari blog-uri de gadget-uri din lume. Ei, cititorii celor doua site-uri s-au gandit sa se intalneasca, sa vada ce si cum, care sunt cei mai tari.

Bineinteles, avand in vedere milioanele de cititori, probabil ca se va intampla undeva in desertul Nevada, pe cele doua parti ale Marelui Canion.

Cum ar fi sa vedem ceva asemanator intre cititorii comunitatilor voce si nimic, ca tot se “cearta” ei in ultima vreme? 😀 (Pyuric, tu nu te duci ca ai de scris la monden, ai inteles?)

Citit mai multe aici.

P.S.: dupa ce cititi, cititi si aici, in cazul in care va intrebati de ce sunt linkurile catre blog-uri invers 😀

Desi la inceput, sper sa vedem mai multe desene de la cei de la Rad de Voi. Nu de alta, dar sa moara si capra vecinilor de blogosfera, dupa ce am fost luat la ochi eu 😀

Se pare ca am vorbit prea mult despre Adsense la radio in ultima vreme, asa ca pentru 2-3 emisiuni renuntam. Nu de alta, dar nici nu se castiga asa de bine pe cat am vrea 😀 Ah, si emisiunea e “Powered by Blogoree”, asa ca sunt nevoit sa mentionez acest lucru cat mai des, prin contract 😛

P.S.: ce urechi mari am 😀

Sau doar mie mi se pare?

Later edit: se pare ca exista totusi “a catch”. Multumesc, Vlad, pentru completare.

So, am facut-o si pe asta: am petrecut noaptea de revelion in tren, fara sa ma deranjeze ca sunt pe drumuri 😛

Am plecat de-acasa pe la 7 seara: nu stiam cum e cu mancarea in tren, asa ca am decis ca cel mai sanatos este sa mananc. Astfel evitam dorinte ascunse de sinucidere (saritul din tren, de exemplu, ca sa imi cumpar un covrig din cine stie ce gara, la 3 dimineata). Dilema a aparut insa dupa nici 5 minute: unde se poate manca la 7 seara, pe 31 decembrie? Va spun eu: la McDonald’s, care a si inchis la 8. In rest, pustiu. Desi pe strazi era plin de masini si de oameni, de Politie cu stegulete de UE, nu aveai unde sa mananci.

Astfel, inghitind in sec si mancand junk-food, am ajuns la 8:30 in gara (sa plecam la 9). Plecarea era de fapt de la 9:30, asa ca am stat, unde credeti, in McDonald’s… Pe la 9 am mers sa facem prezenta si ni s-au dat niste bratari albastre pe care scria mare “Pepsi Express”, precum si un plic cu bonuri de bautura. Am urcat in tren… si aici a venit surpriza: trenul arata chiar bine. Cu vreo 4 vagoane restaurant (adica luminate si cu mese la care puteai manca) pana la “scene”, adica vagoanele in care se putea dansa, care aveau numai niste banchete puse lateral. Cum am urcat destul de tarziu, grupul meu nu a mai prins loc la mesele din restaurant, asa ca ne-am plantat intr-unul din vagoanele cu bar 😀 … sub o boxa.

Am plecat la 9:30, usor, usor. Din momentul in care a inceput sa se miste, parca am fost intr-un vis: ne miscam cu greu, ne clatinam in permanenta (totul de la miscarea trenului, nu sariti acum cu insinuarile, ca inca nu fusese timp sa bem ceva >:P ). Drama mea, insa: muzica se auzea atat de tare incat ciocanelul si scarita se clatinau de zor in urechea interioara. Sunt de acord, muzica trebuia sa fie tare, dar asta nu ma impiedica sa ma plang 😛

Ce bautura am avut la dispozitie? Nu prea m-am uitat eu in plicul pe care l-am primit (pentru neinitiati, eu nu beau alcool decat foarte rar), insa am avut, din cate mi-am dat seama, 4 beri, whisky si vodka (nu stiu cat whisky, nu stiu cata vodka). Bauturi racoritoare, la discretie, pana se terminau, iar bauturi alcoolice puteau fi si cumparate,ulterior, daca nu iti ajungea ceea ce ti s-a oferit.

Din momentul plecarii, tot trenul s-a transformat de fapt intr-o discoteca, cu oameni dansand, cu oameni plimbandu-se din vagon in vagon, cu DJ-ii punand muzica, cu Suie Paparude strigand “Suie va da muie” (se putea sa nu faca vreun destept o gluma legata de UE?), pentru a ne intreba ulterior daca avem sange in coaie sa sarim la bataie…

In continuare, am mers aproape 10 ore (la 6 eram inapoi in Bucuresti), timp in care am si mancat (aperitive, snitele samd), am facut escale la Predeal, Brasov, Sf. Gheorghe. De altfel, in Sf. Gheorghe am si vazut singura victima din seara de revelion: un pusti cu ochii dati peste cap (sa presupunem ca de la prea mult Pepsi – el fiind obisnuit cu Cola 😀 -, desi scria pe el “nu rezist la fumat si la pastile” de la distanta) care a si fost bagat in perfuzii ulterior, dupa cum am auzit de la cineva din grupul sau.

La intoarcere au inceput sa apara si problemele: caderi de curent – probabil ca instalatiile de sunet consumau destul de mult, imediat reparate, de altfel. Cu o ora inainte de a ajunge, a ars ceva in vagonul in care stateam noi, fumul obligandu-ne sa ne mutam (ocazie cu care am descoperit ca numai acolo se tremura de frig in ultima ora, nu si in restul trenului >:P ).

Acum, ce mi-a placut:

• daca peste ani ma va intreba cineva unde eram in noaptea in care am intrat in UE voi spune ca am fost in tren (daca ma intrebi ce faceam acu 4 ani de revelion, nu stiu sa spun exact). O amintire frumoasa si de povestit nepotilor 😛
• muzica a fost, cu mici exceptii, foarte buna (DJ-ii invitati au fost la inaltime)
• luminile din vagoanele-discoteca erau la inaltime (stroboscoape, roboti, lasere) – chiar ma simteam ca intr-un club
• oamenii s-au distrat in general fara exagerare: nu prea am avut sinucigasi, glumeti de doi bani samd
• putine cazuri evidente de droguri (usoare sau nu)
• nu am vazut pe nimeni atat de beat incat sa nu se poate tine pe picioare (mai putin pustiul mentionat)
• componenta destul de eterogena a invitatilor: de la 18 la 30 de ani (alcoolul dat le-a impus organizatorilor limita minima de varsta). Si lumea se distra foarte bine.

Ce nu mi-a placut:

• a fost prea lung. poate data viitoare vor face un drum de 4-5 ore, cu o sala in care sa se poata petrece la intoarcere. Asta ar insemna ca pe la 2 sa fii inapoi in Bucuresti, permitand celor ca mine, mofturosi, sa plece pe la 3-4, cand simt ca s-au saturat de zgomot 😛
• reactia celor de la Suie Paparude
• partea cu fumul de la sfarsit

In concluzie? A fost interesant, dar nu as mai repeta. O noapte petrecuta cu muzica in cap nu este genul meu de distractie (3 ani am stat noapte de noapte in bubuituri de bas, asa ca mi-a ajuns pe viata).

Ah, vor fi si poze, dar trebuie sa le recuperez de la autori 😛

Later edit: foto aici si aici

Voi ce ati facut de revelion? Continuati discutia pe FORUMUL BLOGGERILOR (necesita inregistrare gratuita, pentru cei care nu au cont, inca. Cum sa nu aveti, insa? :P).

Business 2.0 considera ca exista o gramada de similitudini:

• No prior experience necessary
• Word of mouth works best
• Doing it once a day is good, doing it twice a day is better, doing it three times a day is best but awfully hard to sustain
• If you pleasure someone, you’ll often be pleasured in return although not always in the way you’d prefer
• It’s really important to avoid viruses
• Learn a few basic tricks and then do them over and over
• Getting someone to pimp your business can increase traffic but also has unintended negative consequences
• Some days it’s impossible to satisfy the customers
• Trackbacks always welcome
• At first, the work is a lot of fun; as time goes on, less so
• Receiving rude or off-topic comments is part of the job
• The vast majority of the public has no idea what you’re doing
• Sometimes it’s really hard not to suck

How Being a Blogger is Not Like Being a Sex Worker:
Sex workers get paid

OK, titlul poate induce in eroare, dar mie mi-a placut articolul scris de un drac, in care analizeaza blogroll-ul (eu nu am la acest blog, deci sunt superior tuturor? sau doar lenes? sau consider ca, din motive de SEO, prefer sa scriu posturi cu link catre blogurile respective? 😀 ) . Si totusi, blogroll-ul nu inseamna numai “catre cine pui link” ci si “cine pune link catre tine”:

Este vorba despre blogroll-urile altor bloggeri in care sunteti inclusi. Ce poate fi mai groaznic, dar revelator, in acelasi timp, decit sa te vezi in blogroll-ul unui blogger idiot sau plictisitor? Sa-ti inchipui ca textele tale pe care le credeai atit de subtile s-au plimbat prin mintea lui incetosata producindu-i placeri savante. Ca artificiile retorice de care erai atit de mindru au fost, nu doar intelese, dar si apreciate de un astfel de specimen… Pai nu cred ca mai poti spune decit ca, probabil, esti atit de genial incit scrisul tau ii inalta brusc pe toti cei cu care vine in contact…

P.S.: cititi si la Manafu o discutie despre blogroll.