BobbyVoicu.ro

Auto

Auto: O campanie misto de la Mercedes

Auto, Una Alta ·

Zilele trecute ma suna sora-mea ca a primit o cutie de eclere pe numele meu (eu obisnuiesc sa dau adresa ei, cand cineva imi cere adresa fizica, pentru ca e cineva acasa in permanenta). Dragut, ma gandesc (stiam ca voi primi ceva), dar ce promoveaza oare???

Apoi primesc cateva pere, apoi cateva sticle de limonada (parca) si un nas de clovn. Eu nu am vazut nimic din toate astea (au fost bucuria nepoatei mele, deci e ok 😀 ), dar nu intelegeam ce se promoveaza, pentru ca cei de la Millenium mi-au zis “e o surpriza!”.

Eh, se promova de fapt noul Mercedes E Klasse. Cu care plec maine la Sibiu, pentru ca intr-un final sa ajung la Brasov, la GeekMeet. Razvan Dinu, unul din cei mai vechi prieteni ai mei, va spune mai multe despre campanie in sine.

Va fi interesant de vazut diferenta intre noul E Klasse si noul BMW seria 7, pe care il testez saptamana viitoare 😀 Bineinteles, sunt clase diferite, seria 7 va avea motor de 5l 4,4L samd, dar ca feeling 🙂 Mie mi-a placut C Klasse, de exemplu, desi varul meu nu a fost incantat deloc de interior.

Stay tuned, sa va povestesc. Cica maine seara, la Sibiu, facem si o escala la Spa :))

P.S.: cei care sunt in BV, dati un semn, poate ne vedem la un suc dupa sau inainte de GeekMeet.

Drive-Test: BMW X6

Auto ·

BMW X6. Urata, agresiva, frumoasa, manelistica, singura in clasa ei, mare… O gramada de caracteristici, multe contradictorii pentru aceeasi masina. Eu am ramas cu o singura chestie: o masina care se conduce superb.

 

Am avut masina un weekend si ceva, timp in care am condus-o pe zapada, am bagat-o intr-o livada (nu va sfatuiesc), am condus-o pe A1, am condus pe serpentinele dintre Pitesti si Craiova (testand viteza maxima cu care poti intra si iesi din curbe) samd. In momentul asta, este masina pe care, daca mi-as permite sa bag 80.000E intr-o masina, mi-as lua-o.

Prima impresie

E mare. Nu Toyota Land Cruiser V8 mare, dar mare. E clar, nu e o masina de condus in Bucuresti (desi nu am avut probleme in a ma descurca), dar e masina pe care o vrei pentru iesit din oras.

Interiorul e plin de chestii micute, de care nu stii ca ai nevoie pana nu le ai: radioul are butoane pe care, daca le atingi cu degetul, iti apare ce post e, dar fara sa il activeze. Apoi, are usi care se inchid daca nu le inchizi ca lumea (magnetic doors), care se aud ca intr-un film SF. Are un fel de Heads-Up Display (viteza si antentionarile importante apar in fata ta, pe parbriz). Are un buton care iti activeaza automat frana de mana cand e masina pornita. Ce sa zic, e fun-fun-fun 🙂

A doua impresie

Am fost la Bran cand a nins. Am urcat pante lejer (cu cauciucuri de iarna si cu un motor de 3.5L si 288CP – motorul xDrive35d), am incercat sa fac masina sa alunece (sa faca drift), dar nu a mers – am reusit, pana la urma, in parcare, dar a fost nevoie de ceva efort :D. Am intrat in livada cu ea (si nu am iesit, deci nu intrati in livada cu masina, cand zapada e de 40cm si nu stii ce se intampla sub ea).

 

Am mers cu viteza mare pe sosele cu zapada. Am mers pe serpentine in care am intrat cu o suta si ceva de km la ora si am iesit cu acceasi viteza. Nu am simtit. Mi-a venit sa sarut masina cand mi-am dat seama cat de bine urmeaza trasa ideala la iesire, cat de sigura e.

Interiorul

E misto, ca orice masina premium (indiferent ca se cheama BMW, Mercedes, Audi, Lexus samd). BMW X6 are doar 4 locuri, insa. Desi probabil ca ar fi incaput lejer 3 persoane pe bancheta din spate, daca nu ar fi fost impartita clar in doua locuri individuale. Daca esti mai inalt, ai probleme in spate, dar scaunele sunt facute in asa fel incat “te duci” in jos, astfel incat spatiu este destul.

 

X6 are noua versiune de iDrive (care pe mine ma enerveaza de mor), dar are posibilitatea de setare de butoane individuale pe diferite comenzi, ceea ce elimina stresul ala cu cautatul functiilor la 130km/h.

Pe langa CD-player-ul obisnuit, X6 are si DVD si TV. Da, chiar m-am uitat la TVR. Desi nu merge decat cand e oprita masina.

Scaunele fata au controale electrice, inclusiv pentru partea superioara a scaunului, in sensul ca spatarul se “rupe” in doua bucati – un a superioara, care se misca, si una inferioara, fixa (prima data cand vad asa ceva). Fiecare loc din masina are incalzire si ventilatie proprie (excelente cand e super frig afara 😀 si presupun ca si cand e cald, dar nu am avut cand sa testez).

Pe ansamblu, interiorul este exact ce astepti de la o masina premium, cu tendinte sport. Te simti bine in ea, ai multe butoane, care chiar fac cate ceva 🙂 Aluminiu pe usi, calitate buna.

Cum se conduce

Superb. Motorul raspunde foarte repede apasarii pedalei (desi e diesel), tinuta de drum e impecabila. Nu spun de suspensii, ca nu simti socurile, zic de faptul ca, datorita unei chestii care se numeste Adaptive Drive, masina nu se inclina la curbe. La modul ca 130km/h curbe periculoase nu se simt. Ca ai impresia in permanenta ca masina scapa de sub control, si totusi nu se intampla. Dimpotriva, masina iese linistit pe trasa ideala de parca nimic nu s-ar fi intamplat 🙂 Timp in care tu transpiri pentru ca esti sigur ca “de data asta nu mai iese cum trebuie”.

Din cauza ca atunci cand apesi pedala chiar se simte, butonul de kickdown nu are efect atat de puternic (ca la Z4, unde exploda). De la 2500 de turatii sare la 4000, dar chiar nu simti foarte tare. Nu stiu daca asta e neaparat bine, dar masina accelereaza fara probleme oricum.

Ca orice masina puternica, nu iti dai seama ca ai ajuns la viteza mare decat dupa cum se aude curentul (cand nu e muzica pornita) si, de la un moment dat, dupa “maraitul” motorului.

Sa va mai spun ceva despre directia activa: cand esti in oras, rotile se misca mai usor (nu ai nevoie decat de o rotatie completa de volan pentru a intoarce masina la 180 de grade, spre deosebire de doua, la o masina normala). Cand ajunge peste 100km/h, volanul se comporta normal, ca la o masina obisnuita.

Am recitit ce am scris si nu reiese prea tare entuziasmul, asa ca spun din nou: este o super masina. Este perfecta pentru condus sportiv, este indeajuns de mare incat partenerii la trafic sa iti acorde un anumit respect (nu mi-a taiat nimeni calea cu o depasire la mustata), te duce aproape peste tot (atat timp cat exista o dara oarecare de sosea). Sincer sa fiu, nu cred ca as lua-o prea mult in offroad, oricum, pentru ca banuiesc ca cel mai bine se simte pe sosea.

Consumul e ok (am avut medie de 13l/100km), cu maxime cam la 17-18l/100km. Bineinteles, consum ok pentru masina de fata.

Desi nu m-a deranjat in mod deosebit (am invatat sa conduc cu oglinzile laterale de cand conduceam o Dacie papuc carosata acum ceva multi ani), vizibilitatea spate este destul de redusa, din cauza caroseriei de tip coupe. Bine, ai senzori de parcare pe toate partile, deci te descurci – exista si o versiune cu camera video pe spate, dar nu era in dotarea masinii avuta in teste.

Concluzie:

O masina care se conduce superb. Chiar spuneam cuiva ca, in momentul acesta, daca as avea 72.000E +TVA cu care sa nu am ce face, masina asta as lua-o. Pentru ca inca am ce face cu banii, nu imi voi lua, dar e clar ca merita. Poate sa nu iti placa designul, dar in mod cert te vei simti extraordinar la volanul ei. Si nu ma refer aici la cocalarismul statului intr-un BMW la semfor, ci la senzatiile extraordinare la drum lung si in serpentine.

Masinile din 2008

Auto, Una Alta ·

Ca imi plac masinile nu mai e un secret pentru nici un cititor al blogului (asa imi place sa cred 😀 ).

2008 a fost anul in care am inceput sa testez masini. Nu sa imi cumpar, ci sa vad cum merg/se conduc.

Si am avut asa:

1. Audi A4

Am condus pana la Geneva si inapoi, aproape 6000 de km in 2 saptamani.

2. SSangYong Rexton

Am condus pana la Cluj si inapoi in 36 de ore. Prima data cand am condus un SUV atat de multi km. O plimbare misto, facuta sa particip la GeekMeet, in compania lui Adrian Ciubotaru. Am rememorat primul Blogoree Romanian Tour.

3. SSangYong Kyron

Am facut Transfagarasanul, cu intoarcere prin Brasov si o oprire prin Azuga, intr-o zi. La Balea era inca zapada.

4. SsangYong Actyon

Una din cele mai distractive masini pe care le-am condus, aproape ca am bagat-o in mare (mi-a fost teama, pentru ca eram singur), am urcat pante de 45 de grade si am prins furtuna pe autostrada. Da, am fost cu ea pana la Constanta.

5. BMW Z4

Fara doar si poate, cea mai “a driver’s car” dintre toate masinile testate, m-a facut sa nu ma pot opri din zambit primele doua ore (pana am intrat in traficul de varf din Bucuresti)

6. Toyota Prius

Am ramas in drum cu ea din cauza ca are prea multe butoane si eu nu am citit cartea tehnica. Cand am apasat frana inainte de a apsa pe butonul de pornire a mers. Stupid me. Cea mai silentioasa masina condusa vreodata.

7. Toyota Auris

Pana la Constanta si inapoi, o masina care m-a surprins placut: consum minim si 160km/h fara sa imi dau seama.

8. Citroen C-Crosser

Masina cu care am fost intr-un roadtrip prin Dobrogea, confortabila si care ajunge peste tot 🙂 Perfecta pentru vacanta. Posturile despre vacanta aici si aici. Mi-am dat seama ca nu am scris prea multe despre masina, dar nu disperati: Cabral scrie mai multe decat mine pe site-ul sau despre Citroen C-Crosser

8. Dacia Sandero

Masina care voiam sa ma incante, dar care m-a dezamagit, din pacate. Totusi, a urcat relativ lejer pana la Vidraru si s-a intors, cu cinci oameni in ea.

9. Citroen C4 Picasso

Masina perfecta pentru familie sau pentru mers cu gasca la picnic. Ceea ce am si facut, prin Breaza.

10. Toyota LandCruiser

Un mastodont care ajunge la 100km/h pana in 10 secunde. Ce vrei mai mult? Timisoara dus-intors in 30 de ore, cu oprire prin munti sa testam cat de 4×4 e 🙂 E!

10. Mercedes C-Klasse

Un drum pana la Sibiu si inapoi, pe ploaie. Drumul pana acolo mi s-a parut mult mai bun decat e in realitate.

Am mai testat si noua versiune de Citroen C3 Pluriel (la mine in familie se afla de cativa ani prima versiune, asa ca am fost in stare sa o decapotez in doar 5 minute si sa si filmez un C3 Pluriel decapotat complet 😛 ). Am sa public insemnarea prin februarie, cand se mai incalzeste 😛

Varul meu a testat si el cateva masini:

1. Subaru Outback
2. Subaru Forester
3. Fiat 500 (tnx zoso 😀 )

Tin sa multumesc tuturor celor care mi-au oferit oportunitatea de a-mi satisface nebunia: Alex Borsan de la Cohn and Jansen (Audi) – cu toate problemele ulterioare :P, Alina Grigorescu (AutoItalia/SsangYong), Alex Seremet (BMW/Bavaria), Ioana Marinescu (Toyota), Laura Antonov (Citroen), Ioana Taflan, Oana Schiller (Mercedes).

Poza e o masinuta Citroen C4 Loeb primita cadou de Craciun de la, evident, cei de la Citroen. E foarte misto, inclusiv i se misca rotile, i se deschid portierele 😀 Fun 😛

Drive Test: Mercedes C-Klasse

Auto ·

Noul Mercedes C-Klasse Estate

Mercedes, ca brand de masini, nu mai are nevoie de nici o recomandare: de la sefi de state la actori si rapperi, toti au in garaj un Mercedes.

La recomandarea unei prietene, am ajuns sa testez noul Mercedes C-Klasse Estate. Si nu mi-a parut rau. Dar, pas cu pas, sa nu ne grabim.

Exterior

In primul rand, masina arata foarte bine. Dintre cele 3 (Audi A4, Mercedes C-Klasse si BMW Seria 3), Mercedes-ul pare cea mai mica. E mult mai agresiva, cred eu (desi varu cred ca e putin cam feminina), decat seria 3 si cam la egalitate cu Audi A4 (care cred ca in momentul asta e gama cu cel mai misto design din cele trei – excluzand poate Q7).

Frontal, masina arata foarte agresiv, cu sigla Mercedes mare in mijlocul grilei frontale. Masina a avut pachetul de dotare Avantgarde, care mai aduce si jante AMG, printre altele, jante care nu fac decat sa aduca mai multa agresivitate masinii. Si observati si teava de esapament, dubla.

Din spate agresivitatea dispare: e o masina de familie, pana la urma. Liniile spatelui sunt mult mai “dulci”, mai “moi”.

Din lateral, insa, ceva se strica. Daca liniile raman in continuare placute, masina a fost de culoare neagra, ceea ce a facut pe cineva sa spuna: “Seamana cu un dric”. Nu e chiar asa de extrem, persoana respectiva ma tachina putin, dar exista totusi un sambure de adevar. Prin urmare, nu alegeti negrul cand va cumparati masina. Nici albul, daca se poate 😛

Interior

Interiorul este… Mercedes. Piele, lemn (desi culoarea albastru-verzui nu prea mi-a placut – eu as fi preferat, oricum, aluminiu, un interior ceva mai sportiv), instalatia audio care se integreaza in bord (inclusiv cand functioneaza) si face “slide-out” cand pornesti, totul te face sa te simti foarte bine. Bineinteles, vestita frana de mana “de picior” exista, inca, controalele pe volan sunt ok, la indemana, cu un afisaj deasupra consolei centrale si unul in bord, in spatele volanului.

Interiorul este ceea ce ai nevoie sa fie, fara sa ai chestii in plus pe care sa le fi observat: totul e la locul sau. Mai putin un loc unde sa iti pui sticla de suc: am cautat o gramada, degeaba. Nu mi-am dat seama unde sa pun sticla de suc. Era in consola centrala un loc unde parea ca lipseste o bucata de plastic unde ar fi putut fi asa ceva, dar nu am idee.

Totusi, o senzatie ciudata: e foarte mica. Cel putin asa pare in interior. Am condus Audi A4 pana la Geneva si inapoi, stiu ce zic. Mercedes-ul pare putin inghesuit. Nu am idee de ce, pentru ca pozitia in scaun este excelenta, 5 oameni am mers relativ ok pana la Sibiu si inapoi. Portbagajul este imens (am fost la un training, am stat doua zile, deci ceva bagaje erau). Si totusi, am impresia ca e mai inghesuita. Bine, luati in calcul ca Audi este cea mai mare dintre cele 3, cu dimensiuni aproape de gama superioara.

Un alt lucru ciudat, pana te obisnuiesti, este pozitia ciudata a manetei pentru cruise-control: in stanga, deasupra manetei de semnalizare. Am dat in sus si in jos viteza, de cateva ori, in loc sa semnalizez.

Cum se conduce

Excelent. Suspensia este perfecta. Stiti pragurile alea de pe soselele Romaniei, cand constructorilor li s-au terminat subit banii si au lasat o diferenta de 3-5cm intre lucrarea noua si ce era deja facut? Si care te zguduie rau de tot cand le iei la 90km/h? Ei, cu C-Klasse nu am simtit. In curbe nu se simte, pe A1 am mers perfect. Zgomotul de fond e aproape inexistent, nu am simtit sa traga intr-o parte sau in alta in curbe… a fost perfect.

Nu am mai condus de mult o masina cu tractiune pe spate (de vreo cateva luni, de cand am condus BMW Z4), dar nu iti dai seama de acest lucru. Componentele electronice intra in functiune si rezolva problemele inainte de a sti ca le ai.

Cutia de viteze se comporta bine, nu simti aproape cand se schimba, iar motorul diesel de 2l (de fapt 2148cmc) si 136CP trage binisor. Eu conduc destul de linistit in oras, dar cum voiam sa o testez, am facut cateva slalom-uri prin traficul de vineri seara din Bucuresti: masina reactioneaza imediat cum calci pedala, iar frana e asa cum trebuie, te opreste pana sa intri in spatele masinii celui din fata. Din masina am primit reactii de genul: “credeam ca esti un sofer linistit!!!”. Sunt. 🙂

Consumul: minim, aproape 8l la 100km. Ca si cum nu ar fi. La drum lung si cu cruise-controlul pornit am avut si in jur de 6,5l la 100km. Deci un consum bun.

Concluzia: nu e masina pentru mine. Mie imi place varianta normala, sedan. Mi se pare ca are un spate foarte misto. Dar pentru familie, cred ca se potriveste. Daca nu o iei neagra. Deocamdata, de la Mercedes astept SLK-ul, sa il compar cu BMW Z4, si SLR-ul (pot visa si eu, nu? 😛 ) pe care sa nu il mai duc inapoi 😛 .

Chiar asa, voua cum vi se pare C-Klasse-ul?

Lansare Citroen C5: ca la primul Internetics

Auto, Una Alta ·

 

La primul meu Internetics eram ratacit, nu cunosteam pe nimeni.

Asta am simtit ieri la prima prezenta la lansarea oficiala a unei masini, Citroen C5. A fost prima mea prezenta (si a varului meu, de altfel), la o lansare in industria auto din Romania (excludem aici prezenta la salonul auto de la Geneva).

Locul a fost interesant (Muzeul de Arta), o prezentare “classy” a unei masini care se adreseaza unei audiente mai sofisticate.

 

Desi erau acolo 200 de oameni, nu am recunoscut decat cativa. Si mi-a adus aminte, din nou, de primul internetics, unde daca stiam 5-6 oameni. Dar a meritat sa ma duc, sa imi inving temerile (ca nu ma baga nimeni in seama, ca nu am cu cine sa discut samd), asa cum a meritat sa merg si la lansarea C5. Pe langa faptul ca masina e ok si ca spectacolul a fost interesant (si nou, pentru mine), l-am si convins pe Berti Panaiot sa ma invite la Top Gear in redactie. Mint, l-am convins mai demult, avand in vedere ca el si Cabral au fost cei care m-au ajutat cu Citroen-ul C-Crosser pe care l-am avut in concediu. Acum doar i-am adus aminte.

Oricum, trecand peste lansarea masinii (de care va voi povesti pe larg dupa un test drive, dupa ce am scris deja de Citroen C4 Picasso), ce m-a pus pe ganduri este faptul ca acum o iau de la capat in alta industrie: incep sa cunosti oameni noi, cu alte interese. E ciudat, dar foarte provocator, in acelasi timp.

Voi mergeti la astfel de evenimente? In industria voastra? Si le folositi la maxim? (cunoasteti oameni, va creati relatii?)

Scrieti despre masinile voastre

Auto, Una Alta ·

Dupa cum stiti (cei care cititi mai des aici), eu scriu o gramada despre masini. Imi plac, imi place sa conduc, e de asteptat 🙂

Tot citind insa comentariile de pe blog la posturile mele despre masini, m-am gandit sa pun in aplicare un lucru la care ma gandesc de ceva timp: ce spuneti, nu vreti sa faceti recenzie masinii voastre proprii (si nu neaparat personale:D) ? Asa cum vreti, asa cum va reprezinta (daca sunteti innebuniti dupa masini si motoare, scrieti elemente specifice, daca va place cum arata si va face sa va simtiti bine, scrieti asta). Nu incercati sa scrieti profi pentru ca “asa trebuie”.

Toate posturile vor fi publicate pe Automod ca Guest Posts, intr-o categorie specifica (nu vreau totusi sa umplu blogul acesta cu posturi despre masini), vor avea link de aici catre post-ul de pe AutoMod si catre blogul celui care a scris.

Nu trebuie sa fie o masina noua sau model nou, doar sa fie masina voastra.

Deci? Mana pe volan si scrieti 😛

Astept posturile voastre la bobby_voicu AT yahoo.com . As vrea, daca se poate, sa aveti si poze cu masina (chiar daca dati blur pe numar). Ia sa vedem, cat de pasionati sunteti? 🙂

P.S.: in cel mai rau caz, sunt doua linkuri catre blogurile voastre. Unul de aici (cu PR5) si unul de-acolo, cu PR3, del a AutoMod.

Dacia Sandero

Auto, Una Alta ·

Am reusit, pana la urma, sa merg cu Dacia Sandero. Este prima Dacie pe care o conduc dupa mult mult timp (nu am condus Logan niciodata). Drive-test-ul mai detaliat este pe AutoMod.

Ce credeti? Are Sandero sanse? Voua va place?

Prin Dobrogea: 2. Adamclisi

Auto, Radio, Una Alta ·

Am plecat in vacanta pe la 10 dimineata, nici prea devreme, nici prea tarziu, pentru ca nu ma grabeam. Traseul stabilit era clar: plecarea din Bucuresti, pe A2, apoi la dreapta spre Calarasi, trecut Dunarea cu bacul la Ostrov, manastirea Dervent, apoi Adamclisi, pestera Sf. Apostol Andrei si, intr-un final, litoralul (Tuzla, mai exact, imediat dupa Eforie Sud).

Plecarea a fost OK, drumul spre Calarasi lipsit de incidente, am ajuns la bac (care e foarte mic, apropo, eu fiind obisnuit cu cele peste Dunare de la Galati). Bineinteles, o gramada de pasari.

 

Dupa Dunare, insa, traseul se schimba. Drumul e ceva mai prost, dar mult mai pitoresc. In primul rand, o gramada de vii pe dealuri, cu struguri foarte dulci si fara samburi (am cumparat, nu am sarit in vie 😀 ). In scurt timp, am ajuns sa vedem in fata, pe un deal, manastirea Dervent. E frumoasa, se vede super si catre ea si dinspre ea, dar eu nu prea sunt atras de partea religioasa, asa ca citi mai multe despre manastire pe site-ul lor. Am avut insa sansa sa prindem acolo sculpturile executate in cadrul unei tabere specifice. Interesant.

Adamclisi: castrul, muzeul si Trophaeum Traiani

Si am plecat spre Adamclisi. Traseul foarte liber pentru o sambata dimineata (nu vreau sa ma gandesc ce era pe Autostrada Soarelui), desi putin cam prost uneori. Masina si-a facut datoria cu brio, asa ca nu prea am simtit.

Ce mi-a placut, pe drum, peste tot in judetul Constanta, a fost prezenta indicatoarelor turistice, catre toate obiectivele din judet.

 

Revenind la poveste, am ajuns intr-un final la Adamclisi. La poarta un nene (Soare, asa il chema) ne-a zis ca se poate vizita, ne-a intrebat daca vrem sa stim cate ceva. Am refuzat (cred ca am gresit, daca ajungeti acolo si aveti posibilitatea, stati de vorba cu omul mai mult).

 

Ruinele sunt in stare buna, orasul este destul de clar definit (strada centrala, cu scurgere pe mijloc), trotuare, basilici, case, piete publice. E interesant de vazut si, mai ales, de citit, pentru ca sunt semne peste tot cu informatii despre ceea ce vedeti, chiar daca nu foarte detaliate, indeajuns cat sa intelegi ce vezi.

 

La Adamclisi erau si studenti prezenti, care faceau sapaturi, dar care, weekend si canicula fiind, plecasera la mare, sa faca o baie, sa se mai distreze… cine stie. Nea Soare a zis doar: “Au plecat in Vama” 🙂

Dupa ce ne-am plimbat vreo jumatate de ora prin fostul municipium roman, ne-am intors la intrare, unde acelasi omniprezent Soare ne-a zis sa nu cumva sa uitam sa mergem si pe la mausoleu si muzeu. Cand am intrebat cum ajungem, ne-a aratat drumul prin oras, dar uitandu-se la C-Crosser-ul cu care eram zice: “Dar aveti masina inalta, puteti sa o luati si peste deal.” Si peste deal am plecat :)) Am umplut de praf si orasul, si masina, dar am ajuns pana sus (da, masina chiar a facut fata si nu a avut nici o problema la drumurile de tara).

Aici ni s-au terminat bateriile la camere, din pacate, asa ca nu avem poze de la Trophaeum Traiani.

Sus am avut cea mai misto surpriza din toata vacanta: Constantin Enea. Ghidul de la Tropheaum Traiani – chiar asa, gasesc cand Tropaeum, cand Trophaeum, stie careva cum e corect? – ne-a tinut atenti la el cel putin jumatate de ora, in timp ce ne povestea despre razboaiele daco-romane, despre urmarile lor, istoria inceputului de mileniu in Dobrogea, ocupatia turca samd. Atata pasiune nu am mai vazut de mult la un om. Pe bune, chiar nu iti dai seama cand trece timpul, daca cel care iti povesteste este pasionat. Si ce era chiar distractiv era ca facea paralele cu prezentul. Imi aduc aminte ca la un moment dat spunea ca dacii nu au fost cuceriti de romani in anumite zone. Si spune: “bine, dar nici NATO nu ne-a cucerit acum. Si totusi stam cu palaria in mana”. Sau, in momentul in care s-a ordonat retragerea trupelor romane din Dobrogea: “pai credeti ca au plecat toti? de ce sa plece? aici erau sefi, la ei acasa erau oameni normali. Si atunci era ca si acum, totul tinea de bani. Voi ati fi plecat?”.

Mai mult, acum am inteles in sfarsit mausoleul, cu toate desenele de pe el, ce inseamna, ce inseamna fiecare bucata din cladire, inclusiv simbolul de deasupra. Si am stat acolo, pe o banca, aproape o ora, cred, si aproape ca nu mai voiam sa plecam.

As vrea ca peste tot unde ma duc sa gasesc astfel de oameni, care sa transforme vizita din “uite ce interesant e, parca arata a dac” in “desenul acesta reprezinta bogatia terenurilor pe care le detineau dacii, bogatie care i-a atras pe romani in aceasta zona istorica”.

Asa ca, daca aveti posibilitatea sa mergeti la Aadmclisi, la Trop(h)aeum Traiani, cautati-l pe Ctin. Enea. Nu e prea departe, in mod cert. Si nu veti mai dori sa plecati prea curand 🙂

Ulterior, am vizitat muzeul (desi, sincer sa fiu, cred ca ordinea ar fi trebuit sa fie muzeu, castru, mausoleu), unde am gasit confirmari a ceea ce ne spusese ghidul si, mai mult, am inteles mult mai bine ce vedeam.

Am plecat, dupa vreo doua ore, aproape fara sa vrem, mai departe. Catre pestera Sfantului Apostol Andrei, protectorul Romaniei si al Dobrogei. Chilia este interesant de vazut, dar cam plina de iconite si cruci samd. E placut de vizitat, dar probabil ca daca esti o persoana religioasa, senzatia este mult mai puternica. Oricum, si din punct de vedere istoric este interesant.

Intr-un final, am ajuns pe litoral, dupa ce am traversat campul pentru a evita sa fim prinsi in coloana dintre Constanta si Eforie Sud (pentru cine nu stie, va spun ca pe 10 km faci cam 2 ore, daca nu chiar mai mult). Asa ca noi am decis sa si testam masina pe camp. Si a mers. Desi ne-am ratacit (ai dracu’ tarani, nu pun si ei niste indicatoare pe drumurile alea 😛 ).

Am ajuns la mare, am facut si baie (apa super calda), am evitat si coloana.

Urmeaza Histria, Cheile Dobrogei, Cetatea Enisala, Capidava, Murfatlar…

Restul, insa, intr-un post urmator.

Inca un test: Toyota Auris

Auto, Una Alta ·

Da, am sa va innebunesc de cap cu masinile, dar trebuie sa ma intelegeti: imi place la nebunie sa conduc.

Prin urmare, am testat Toyota Auris si va spun si voua. Mai e pe teava articolul despre Dacia Sandero, asa ca nu plecati 😛

Toyota Prius si pana prostului

Auto, Una Alta ·

Adica am ramas fara… curent… in mijlocul intersectiei (nu masina e de vina!). Si asta pentru ca nu am ascultat cu atentie instructiunile si nici nu am citit cartea tehnica (who does 😀 ).

Toyota Prius
Cum s-a intamplat? Prius are o chestie foarte misto, un buton de “stealth” (EV), care iti permite sa mergi numai pe motorul electric (daca vrei sa iti urmaresti partenerul/a in timp ce te inseala). Eu insa, nu stiam ce face 😀 . Si am apasat la intamplare pe butoane (testam 😀 ), inclusiv pe cel mentionat. Dupa care am mers linistit in coloana, pe Soseaua Blv. Colentina. Si la unul din semafoare am ramas… fara curent. Si masina s-a oprit. Bineinteles, in mod normal, porneste imediat. Dar pentru asta trebuie sa apesi frana :)) Lucru pe care eu, pentru ca nu citisem cartea tehnica si nu ascultasem cu atentie, nu il stiam. Asa ca am stat ca prostu in intersectie, 5 minute (am incercat sa imping masina si nu mergea, era frana de mana pusa automat), timp in care mi-am luat injuraturi cat nu mi-am luat in 12 ani de cand conduc 😀

Una peste alta, insa, masina e misto. Nu e pentru mine (in mod cert), eu vreau masina puternica, sa simt viteza, acceleratia, dar e o masina foarte misto pentru oras. Maica-mea a fost entuziasmata de cat de silentioasa e, in timp ce lumea ma oprea pe strada sa ma felicite pentru achizitie (masina avea numere rosii si nu avea nimic pe ea care sa arate ca e de test).

Totusi, despre masina:

1. Nu are viteze (nu ca are cutie automata, nu are viteze!). Nu are turometru.
2. Chiar iti da senzatia ca ai conduce un gadget (cum spune si Radu)
3. Schimbatorul ala mic si scurt e ciudat.
4. Consumul e foarte bun pentru mine (am avut 6.3l/100km in regim mixt si 7.9/100km in oras). La o masina cu motor de 1.6l si 110CP aveam 8-9 in regim mixt si 10-12 in oras. Pentru ca accelerez tare si ma plictisesc repede 😀
5. Spatiul in masina e mare, mai ales in spate, unde un om de 1,8m a stat lejer in spatele meu, care conduc cu scaunul lasat foarte tare in spate.
6. Foarte misto touchscreen-ul din dotare, pentru clima, instalatie audio samd.
7. Instalatie audio JBL. Se aude de rupe!
8. Merge foarte foarte lin. Aproape nu simti hopurile si gaurile din sosea.
LE: 9. Multi cunoscuti mi-au zis ca le-ar placea sa o cumpere, desi pretul, fara sa fie foarte mare, nu e nici foarte mic (25.000E cu toate taxele).
LE: 10. Cand pornesti masina zici ca esti in avion: baga cheia (check!), apasa frana (check!), asteapta sa apara READY in bord (check!), apasa butonul de POWER (check!), decupleaza frana de mana (care e la picior – check!). La oprire, invers.

Nu imi place:

1. Ca e totusi lenta desi, daca o calci cum trebuie, merge binisor.
2. Are o forma ciudata, care insa place (mai ales femeilor!).
3. Ca eram stresat permanent ca raman fara curent :)) (nemotivat, dar o luasem in freza deja, pentru ca nu citisem 😀 )
4. Ca toti prietenii ma suna sa se plimbe cu ea (glumesc, bineinteles, desi Radu mi-a dat Reset la consum 😀 ) ca sa vada cum e sa te plimbi cu o hibrida
5. Nu mai stiu, dar imi aduc aminte 😀

P.S.: am si poze, dar fac update in curand 🙂 Ah, si azi, cand am predat-o, am dat de Dragos Bucurenci acolo, isi lua si el masina. Si a prins cand discutam cu cei de la Toyota sa imi dea un Land Cruiser in teste (sa compensez :)) ).

Radu e innebunit dupa Toyote (de altfel, el chiar vrea sa isi ia Prius). Asa ca m-a convins sa iau in teste si alta decat Land Cruiser-ul. In consecinta, iau zilele astea o masina linistita: un Auris diesel. Asa, ca pentru tineri 😀