Archives for August 2011

Peugeot RCZ – “Iesi in evidenta” cu zambetul pe buze

Una Alta · August 29, 2011

“Iesi in evidenta!”

Asta scria, mare, pe Peugeot-ul RCZ alb cu care ieseam din parcarea dealer-ului Eurial din Otopeni. Evident, putea sa nu scrie, nu aveai cum sa ratezi masinuta vopsita alb, am zis eu, cameleon, am aflat ulterior. Mai ales dupa ce, calcand pedala mai sanatos, am descoperit de ce e capabil motorul de 2l, cu 163 de cai putere. Diesel.

Cum arata?

Foarte bine. Desi mi s-a parut putin dezechilibrata initial, m-am inselat, masina arata foarte bine si, dupa cum spuneam, atrage atentia. Eu am vazut prima data masina live sub forma de concept, la Frankfurt 2009 si ma gandeam ca e mare pacat de ea, pentru ca nu am vazut inca un concept care sa ramana macar asemanator in final. Din fericire, RCZ si-a pastrat in mare parte forma pe care a avut-o atunci, asa ca a iesit o masina foarte misto, cu linii deosebite. Vedeti in poze, de altfel.

Si, cel mai misto: plafonul. Are o forma dementiala (eu am zis initial ca e cabrio, cand am vazut-o 😀 ).

Ce nu prea mi-a placut, nu e foarte individualizata, botul ii seamana exterm de mult cu 308, si e pacat.

Cum merge?

Bestial. Am avut, dupa cum spuneam, un motor de 2L, HDI, cu 163CP. Si merge bestial. Poti merge intr-a 4-a pana la 140-150 la ora, daca e nevoie, si masina nu simte. Trage de zici ca e sfarsitul lumii.

Mai mult, cand am vazut cum duce, am zis sa o testez si pe drumuri mai putin umblate: si am urcat-o pe un drum de carute prin Cheile Dobrogei. Unde, surprinzator, nu a atins nimic, nu s-a zgariat nimic… pur si simplu s-a lasat dusa linistita (bineinteles, cu atentie), pentru ca, nah, daca are un sofer dement, macar sa ii faca jocul.

Totusi, cel mai bine se simte pe asfalt. Soselele Dobrogei (abia batute cu Dusterul Redescopera Romania), asa drepte, bine asfaltate si goale, erau la dispozitia masinii: asa ca si-a facut treaba.

Consumul mediu este rezonabil, cam 8-9l/100km (si nu uitati ca eu conduc destul de agresiv, schimb in turatie mare viteza, mai ales pe o masina care duce). Ma asteptam la mai mult, dar masina este indeajuns de mica si usoara incat sa nu fie nevoie sa traga prea tare, asa ca abia simti cand te duci la pompa (nu uitati ca eu cobor din GLK, care consuma cam 12-13 in oras).

Abia asteptam, la un moment dat, sa vad cum se comporta pe denivelari. Pentru ca anumite sosele din aceeasi Dobroge, in ciuda asfaltului bun de pe ele, au denivelari mai rau ca in desert. Si masina nu m-a dezamagit: a stat perfect pe sosea, nu am avut niciodata impresia ca o ia razna.

Interiorul

Interiorul m-a surprins. Ma asteptam sa vad mai mult plastic ieftin, sincer sa fiu. O intelegere gresita a brandului Peugeot, probabil, pentru ca, daca stau sa ma gandesc, Peugeot-ul 307 pe care l-am avut acum vreo 7 ani nu parea chiar asa de ieftin in interior. Oricum, nu ma asteptam sa gasesc ce am gasit: volan mic, de masina sport, piele cusuta cu ata alba pe scaune, pedale sport… ce mai, o masina sport asa cum trebuie sa fie. De altfel, vedeti in poze tot ce va zic.

Pret

Tot ce v-am zis mai sus vine, insa, la un pret: 29457E cu tot cu TVA pentru versiunea de baza a ceea ce v-am povestit. Plus ceva bani pentru optionale precum jante de 19″ de aliaj, pachetul de piele samd. Bani destul de multi, pentru o masina in care 3 persoane se cam inghesuie (am luat pe cineva in spate si a stat cam orizontal).

Da, te distrezi cu ea, insa. E buna si de mers in oras, de iesit putin si pe coclauri, e rara in Romania (deci clar atrage atentia). Pana la urma, e o jucarie. Utila, scumpa, dar distractiva. Daca ai bani, go for it! Senzatiile pe care ti le ofera sunt mult mai scumpe la alte masini. Singura cu care as compara-o, din toate masinile pe care le-am condus, ar fi Mini Cooper S. Care e cam la fel de scumpa.

Click de Adsense de 17$

Una Alta · August 19, 2011

De mult nu am mai vazut asa ceva 🙂 E pe auto, din Statele Unite.

Inca mai plateste lumea asa mult. Banuiesc ca era pe ceva insurance sau un dealer de masini.

Redescopera Romania: Delta Dunarii (de ce va place?)

Una Alta · August 18, 2011

V-am zis ca nu imi place Delta? V-am zis, stiu, dar nu mai tineti minte 🙂 Nu imi plac tantarii, nu imi place ca ma simt captiv fara legatura cu uscatul…

Lasand la o parte ce imi place mie sau nu, Redescopera Romania a ajuns, intr-un final, in Delta Dunarii. Pe canale, la plimbare, cu inviorare dimineata (Toma Nicolau e de vina), cu poze cu pasari (Doru Panaitescu e de vina aici), cu plimbari cu barca sau baie imbracati 🙂

De data asta nu va povestesc eu nimic, doar intreb: de ce va place Delta Dunarii? Poate gasesc si eu motiv sa imi placa 😀

Foto de Miruna si Alex

Argamum si Enisala: Cetatile cu vedere la lac

Una Alta · August 17, 2011

Tulcea are o faleza foarte frumoasa, care seara, cand sunt aprinse luminile pe malul Dunarii, este de-a dreptul feerica. Dar, ca sa ajungi in Tulcea, trebuie sa traversezi Dobrogea. Cel putin daca vii din Bucuresti. Iar Dobrogea este ideala pentru soferi: drumuri intinse, asfaltate, fara trafic. Locul perfect sa duci masina pana la limite (cum am facut eu cu Peugeot RCZ recent, articol care sta in draft de atunci pentru ca, spre rusinea mea, nu mai gasesc pozele. Dar vin ele 😀 ).

Si totusi, ce faci daca vrei sa vezi ceva, in plus, in afara de masini mergand cu viteza? Te opresti, bineinteles, la cetatile din zona aceasta. Pentru ca sunt multe (malul vechi al marii este plin de cetati, pentru ca erau puncte strategice importante). Si trebuie sa mergi la Libida (care, din pacate, nu este asa de spectaculoasa pe cat ar trebui, dupa istoria din spatele sau), la Argamum si Enisala.

Argamum era acum cateva mii de ani pe malul Marii Negre. Acum, insa, Lacul Razim “mananca” din ea pe zi ce trece. Privelistea, si din acest motiv, insa, este superba. Partea istorica, insa, nu e prezentata la fata locului, deci trebuie sa ai ceva informatii cand ajungi acolo, daca vrei sa intelegi despre ce e vorba.

La Argamum ajungi mergand spre Jurilovca, de unde o iei la un moment dat la dreapta, ca sa iesi la cetate. Intrebati in sat, pentru ca nu am vazut nici un semn catre cetate, desi drumul e perfect asfaltat pana la 1 km de ea.

Revenind in drumul principal, continuati dupa Jurilovca spre Babadag si, la un moment dat, veti vedea pe un deal cetatea Enisala. Aveti mare grija, trebuie sa faceti la dreapta pe un drum asfaltat la un moment dat si, la fel, nu e semnalizat. Eu stiu cam unde e si tot timpul trec de el.

Enisala este superba prin asezarea ei: pe varful unui deal, urmand marginea stancoasa, ai impresia ca pazeste toata zona. Si, probabil, inainte de a se fi inchis Lacul Razim, chiar asta facea 🙂 O fosta cetate genoveza (singura, se pare, din Romania), Enisala este acum un loc care te va face sa zici “Uau!”.

Poze mai multe si mai frumoasa la Alex Dima

Dupa asta, mergeti linistiti in Tulcea. Nu de alta, dar ar fi pacat sa ratati inserarea pe malul Dunarii. Si, de ce nu, puteti sa vedeti si rasaritul, daca sunteti in stare 🙂

Cat de mult ai plati sa intri la Delfinariu?

Una Alta · August 15, 2011

Astazi am fost la Delfinariu. Daca acum ceva ani plateai sa intri la show, acum plata biletului inseamna, de fapt, intrarea intr-un complex mare, unde poti sa faci ce vrei tu: sa mergi la Delfinariu (singurul lucru clar stabilit: cumperi la un spectacol anume), sa mergi la planetariu, la Observatorul Astronomic, sa vezi expozitia de pasari exotice sau mini-delta cu pasari si animale specifice (lebede, caprioare, chiar si un micut mistret).

Plata pentru toate astea? 50 lei. Da, adica 500.000 de lei vechi. Adica aproximativ 12E.

Fac un mic ocol. Acum vreo luna am fost o saptamana in Grecia. Unul din managerii hotelului in care stateam (Oia Sunset, Santorini, daca mergeti, il recomand din inima – Tripa Advisor aici) m-a vazut uitandu-ma pe pozele din Redescopera Romania, de la Salina Turda, si m-a intrebat ce e acolo. Cand i-am zis si i-am aratat i s-a parut de-a dreptul SF si m-a intrebat cat costa intrarea. Cand a auzit ca e cam 2,5E a zis ca rad de el. Ca daca era la ei fara 15-20E nu intrai. Ca e imposibil, cum sa fie asa de ieftin?

Si revenim la Delfinariu. Am auzit pe cineva spunand ca e foarte scump. Ca nu merita banii. Si va spun ca e altceva si ca, daca era in vest, oricine ar fi mers de-aici ar fi platit linistit 40-50E.

E normal: ai de crescut si dresat 3 delfini (Peipei, Chen Cheng şi Ni-Ni), un leu de mare, o gramada de animale in rezervatii. Ai nevoie de o echipa foarte mare pentru asta. De la intretinere pana la show. Cum sa faci asta fara bani? Cum? Mai mult, daca ar fi doar despre asta, poate ca am spune ca nu merita. Dar mergeti la un spectacol si uitati, pentru moment, de ceea ce se intampla in apa si uitati-va la copiii din public: cum rad, cum aplauda, cum vor sa fie acolo sa vada delfinii.

Nu ai cum sa faci oamenii sa rada si sa aplaude numai cu pasiunea, trebuie si bani. Nu de alta, dar m-am saturat de profesorii care sunt platiti meschin si de la care ne asteptam sa aiba rezultate superbe. Eh…

Pana una-alta, daca aveti vreodata timp cand veniti la mare, Complexul de la Delfinariu merita vizita voastra cu varf si indesat. Si cei 50 lei pentru adulti. Copiii sub 5 ani au intrare gratuita. De fapt, mai multe detalii gasiti aici, pe site-ul delfinariului (care arata chiar bine).

Fotografii de Alex Dima.

Redescopera Romania: Dobrogea, ziua 1

Una Alta · August 15, 2011

Si… a reinceput. A patra plecare, penultima din 2011, in Redescopera Romania. Redescoperim Dobrogea. Cineva m-a intrebat inainte de a pleca: tu ce mai descoperi in Dobrogea, ca ai batut-o in lung si lat? Iar altcineva mi-a zis: voi redescoperiti aceleasi lucruri de anul trecut?

Nu as putea spune, sincer sa fiu, ca nu exista o bucata de adevar in ambele intrebari de mai sus: am batut Dobrogea in ultimii ani, singur sau cu gasca, de foarte multe ori. Nu intotdeauna cap-coada, dar in mod cert, pe bucati, de cateva ori.

Si totusi, nu am vizitat chiar totul, din pacate. Nu am reusit sa ajung inca la Pacuiu lui Soare. Trebuie programat din timp si, din pacate, tot timpul mi-am adus aminte doar cand vedeam indicatorul. Nu am reusit sa vad pestera de la Limanu (nici ieri, cand am ajuns acolo, pentru ca era inchisa). Nu am vazut inca Grindul Lupilor si nu am ajuns la Portita.

Si totusi, cu ce incepi o vizita in Dobrogea? In primul rand eu as ocoli A2. Daca va grabiti la mare, nu ma ascultati. Dar daca nu… treceti Dunarea cu bacul la Ostrov/Chiciu (langa Calarasi), apoi intrati in teritoriul strugurilor (acum au inceput sa se coaca, deci grabiti-va). Mergi putin si vezi pe coama dealului o manastire superba. Nu sunt cel mai religios om (nu sunt deloc), dar Manastirea Dervent este foarte frumoasa. Si merita vizitata, pentru ca acolo este si o tabara de sculptura, deci aveti ce vedea. Sfatul meu: nu vizitati in perioadele de sarbatoare religioasa, totusi, pentru ca e plin si nu prea poti sa vezi ce frumos e. Mai mult, nu poti sa simti linistea 🙂

Continui apoi pe drumul nu foarte bun catre Adamclisi (puteti merge cu orice masina, doar ca sunt bucati unde trebuie sa fiti mai atenti) si, la un moment dat, un indicator va spune ca spre dreapta e pestera Sf. Andrei. Si manastirea de rigoare. Trebuie sa mergeti, chiar daca nu stati decat 1-2 minute. Pana la urma Sf. Andrei este protectorul Dobrogei si al Romaniei, iar chilia sapata in piatra e interesant de vazut.

Dupa ce revii pe drumul mentionat mai sus ajungi, in sfarsit, la Adamclisi. Nu ai cum sa ratezi cetatea, se vad fortificatiile de la sosea. Cand ajungeti acolo veti gasi, de cele mai multe ori, un domn micut de statura, caruia sa-i spuneti: “Ce faci, nea Soare?”. Nu de alta, dar raspunsul sau va fi “OOO, bine ati revenit, ce mai faceti?”. In mod cert ai sa te simti de-al casei, desi nea Soare sigur nu are idee cine esti, daca ai mai fost samd. Si puneti-l sa va povesteasca: despre istorici, tabara arheologica, cetatea Adamclisi… Un om care a stat vreo 20-30 de ani acolo, sa o pazeasca, a invatat pe de rost tot ce trebuie stiut. Si va spune si voua, daca il imbolditi putin. Da, va fi destul de greu sa scapati de el, dar merita, macar prima data.

Apoi mergeti, pe drumul din spatele cetatii, la Tropaeum Traiani. Monumentul ridicat de Traian in 106-107, in cinstea luptei de la 102, e mai interesant decat pare la prima vedere. Din pacate nu iti dai seama de acest lucru decat daca gasiti ghidul acolo, sa va explice fiecare placa in parte, o adevarata poveste a luptei lui Traian cu dacii. Ca idee, desi prezentati ca prizonieri, dacii nu sunt niciodata aratati in genunchi, spre deosebire de alti sclavi. Asta arata, ne-a spus atunci ghidul, respectul pe care romanii, in ciuda faptului ca i-au infrant, il aveau pentru ei.

Dupa ce ati terminat si cu Tropaeum Traiani puteti merge si la muzeul din Adamclisi. Acolo veti vedea originalele 🙂

Mai departe, tine de voi ce faceti: mergeti prin Negru Voda, spre Limanu, sau prin Murfatlar, spre Constanta? Noi am mers spre Limanu, ne-am oprit putin la 2 Mai sa mancam, dupa care am incercat sa ajungem la pestera. Din pacate nu am reusit sa intram, pentru ca era inchis, dar era un numar de telefon acolo (la care din pacate noua nu ne-a raspuns nimeni, poate voi aveti mai mult noroc).

Si cam asa se incheie o prima zi de Dobrogea. Nu de alta, dar poate vreti sa ajungeti in timp util sa faceti si o baie. Noi nu am reusit 🙂

Astazi un grup pleaca spre Grindul Lupilor, in timp ce altul merge la Delfinariu, Acvariu, merge sa vada parada de la Zilele Marinei si… mai vedem noi.

De citit: I’m Feeling Lucky: The Confessions of Google Employee Number 59

Una Alta · August 7, 2011

Stiati ca domeniul Gmail.com a costat 65000$ cand l-a cumparat Google, inainte de a lansa serviciul?

Zilele astea am terminat de citit I’m Feeling Lucky: The Confessions of Google Employee Number 59 si, pentru oricine e interesat de partea “umana” a companiei, cred ca va fi o lectura placuta, distractiva si, in mod cert, informativa.

Povestea se intinde din 1999 pana in 2005, cateva luni dupa IPO-ul care i-a facut milionari pe majoritatea angajatilor vechi de la G, si cuprinde detalii despre viata in Google Plex, despre luptele cu “ce vor userii” contra “ce credem noi ca vor userii” si, mai mult decat atat, arata o alta fata (nu neaparat necunoscuta) a celor doi co-fondatori: Sergey Brin si Larry Page.

Mie mi-a placut si o recomand cu caldura tuturor celor care sunt interesati de antreprenoriat, de cultura corporatista a Google, de modul lor de a gandi samd. Da, e clar ca e destul de subiectiva (pana la urma e scrisa de un om care a devenit multi-milionar in 6 ani datorita G), dar daca treceti peste asta, lectura e chiar una placuta.

P.S.: unul dintre personajele intiale, dintre inginerii de la inceputuri, este Bogdan Cocosel. Trebuie sa recunosc ca te face sa te simti bine cand dai de un nume cu rezonanta romaneasca pe-acolo 🙂

Cine merge in Redescopera Romania 4 – Dobrogea?

Una Alta · August 2, 2011

Ei, si plecam iar. Acum in Dobrogea, cateva zile in Delta. Nu de alta, dar poate e soare si mergem la pescuit. Sau la pozat pasari, pentru ca sunt sigur ca Doru Panaitescu ar fi ok cu asta 😀

Echipa e urmatoarea:

1. Bobby Voicu
2. Doru Panaitescu
3. Augustin Radu
4. Adi Mihaltianu
5. Vlad Petreanu
6. Mugur Patrascu
7. Vali Petcu
8. Zdeto
9. Alex Dima
10. Toma Nicolau
11. David Pripas
12. Elena Marcu
13. Anca Bundaru
14. Miruna Siminel
15. Gabriela Pieleanu
16. Cristina Chipurici (Pyuric)
17. Ana Maria Musat
18. Ioana Macoveiciuc
19. Roxana Precu
20. Andrei Nichita
21. Roxana Evanghelie
22. Ionut Habuc

Unde mergem? Redescopera Romania 4 – Dobrogea

Una Alta · August 1, 2011

Adica ne pregatim de Redescopera Romania in Dobrogea. Asa ca asteptam sugestii de vizitare. Am fost si anul trecut, dar ceva mai in viteza. Acum stam o saptamana intre 14 si 20 august (da, prindem Ziua Marinei in Constanta), asa ca avem ceva mai mult timp – desi o parte va fi prin Delta, departe de lumea rea si haina :))

Unde mergem, deci, prin Dobrogea?

Archives for August 2011

Footer