BobbyVoicu.ro

Dublin-ul este, fara doar si poate, cel mai ploios oras in care am stat. Daca ar fi dupa mine, de maine as incepe sa ii spun Londra. Nu de alta, dar reputatia acestuia din urma nu are nici o legatura cu realitatea 🙂

Dublin, pe de alta parte, este o constanta ploaie. Cand iese soarele se opreste lumea-n loc, ies la terase, se plimba in tricou si pantaloni scurti. Chiar daca temperatura e de doar 12 grade Celsius.

Si, intr-un final, irlandezii au o poanta. Nu foarte buna, dar totusi: cica in iunie, iulie, august, irlandezii nu merg deloc la cinema. Nu de alta, dar s-ar putea sa rateze vara in timpul filmului. Of.

Si o poza cu ploaia. Cine oare mai munceste-acu in loc sa doarma, ma depaseste…

P.S.: am pus poza pentru ca toata lumea se plange pe Facebook ca zilele astea e plin de poze de la mare, cu soare samd. Ia, uite si de la mine o poza, tot de la mare. Sa va ajunga! 🙂

Acum o saptamana m-am trezit terminat de oboseala, fara nici un chef de nimic.

Acum vreo 3 zile totul era bine, soarele stralucea, pasarile cantau…

Azi dimineata imi venea sa imi tai venele.

Nimic deosebit, doar o saptamana in viata de antreprenor. In functie de vestile din ziua anterioara 🙂

P.S.: Maine dimineata simt eu ca va fi bine iar 😀

Interesant. Din Wired.

Last year at a small conference of journalists and technologists, I asked Hammond to predict what percentage of news would be written by computers in 15 years. At first he tried to duck the question, but with some prodding he sighed and gave in: “More than 90 percent.”

via Seobook

Acum aflam si motivul pentru care a fost asa de mare valoarea de cumparare a Instagram. Interesant e ca toata lumea credea ca Google a facut oferta, nu cred ca se asteptau prea multi la Twitter.

The secret details of the $1 billion deal between Facebook and Instagram are more convoluted than anyone thought. VentureBeat has learned that Instagram chief executive and co-founder Kevin Systrom first got an offer and a term sheet from Twitter, then shrewdly doubled the value of his young company by striking a deal with Facebook.

[..]

Zuckerberg, we’re told, lives in perpetual anxiety, preoccupied by the fear of Facebook losing its place, terrified that youngsters will get their social networking fix from other services. That fear served as the catalyst behind his decision to buy Instagram and keep it out of the hands of a cross-town competitor.

Mai multe pe VentureBeat.

Weekendul trecut am fost la Amsterdam, sa ma intalnesc cu cativa bloggeri si cateva companii, sa discutam despre blogging, social media, cum putem colabora samd.

Am ajuns acolo la invitatia revistei Biz, intr-o serie de evenimente High Impact Friends.

Sincer sa fiu, nu aveam cine stie ce asteptari. Am tot stat de vorba cu companii, cu bloggeri nu mai zic. Cu unii am ajuns sa lucrez, cu altii nu (de pe ambele parti). E pur si simplu o problema de oameni: cu unii te intelegi, cu altii nu. Si cred ca asta rezolva, in primul rand, HIF: pune oamenii fata in fata, ii lasa sa stea impreuna 2-3 zile, ii lasa sa isi gaseasca interese comune, in afara job-ului. Si astfel ajungi sa te intelegi cu ei mai bine, sa colaborezi mai bine aso.

La sfarsitul weekendului, ideea cu care am ramas este ca bloggerii trebuie sa evolueze catre proiecte proprii, promovate catre companii. Evident, nu toti vor face asta, probabil. Unii vor ramane doar la scris, castigand bani din asta, sau vor colabora cu agentii sa genereze proiecte pentru ei, dar majoritatea bloggerilor, daca vor sa intre in campanii, sa lucreze cu companii, trebuie sa inceapa sa genereze proiecte proprii. Legate de interesele lor, de audienta lor samd.

Pana la urma, blog-ul tau, in masura in care vrei sa intri in campanii si sa lucrezi cu companii, trebuie vazut ca un business. Eu ma uit la blogul meu si ma intreb ce ma diferentiaza pe mine si blogul meu de ceilalti bloggeri si blogurile lor. Apoi fac un proiect pe tema asta si ma intreb ce companie ar fi interesata sa lucreze cu mine pe asa ceva. Si apoi fac tot posibilul sa ajung la oamenii de-acolo sa le prezint ideea. Sub forma de prezentare, cu un pitch de 2 minute, maxim. Ca pe un business.

E greu, dar daca nu imi iese, vina e a mea si numai a mea. Eu nu m-am pregatit indeajuns: compania respectiva se potriveste cu ce vreau eu? Are campanii in zona asta? Le-am dat timp destul sa ma bage in buget? Am prezentat ideea cum trebuie? Produsul pe care il prezint e cu adevarat ceea ce prezint? Sau e doar o fantezie, wishful thinking?

Pana la urma, nu uitati: suntem intr-un business of convincing.

Cam atat 🙂 Daca vreti sa stiti cam ce s-a intamplat acolo, pas cu pas, au scris:

Biz, Adrian Ciubotaru, Chinezu, Sutu, Alex Negrea, Victor Kapra (mai adaug)

“We’re in the business of convincing: if you are the CEO, the co-founder…”

Si, mai adaug eu, daca esti blogger: trebuie sa iti convingi audienta sa te citeasca, trebuie sa convingi companiile sa lucreze cu tine. Daca nu iti iese, greseala e undeva la tine, nu la “prostii” care nu inteleg.

P.S.: am auzit citatul de mai sus la o discutie despre pitch-uri catre investitori.

Ieri echipa de la High Impact Friends a mers sa vada Keukenhof. Am mers si eu pana acolo, dar am renuntat sa stau pentru ca mi s-a parut mult prea aglomerat (si nu imi place aglomeratia, pentru ca nu pot sa vad ceea ce am venit sa vad, de fapt). Ulterior mi-a parut rau, pentru un scurt moment, cand am vazut pozele facute de trimisii nostri speciali (Sutu, Piticu, Adrian Ciubotaru).

Mi-a trecut, insa, repede. Pentru ca m-am dus la NEMO Science Center (unde am nimerit intamplator). Sunt mare fan al muzeelor/centrelor de genul asta, unde poti experimenta tot felul de lucruri, poti redeveni, pentru cateva minute, copilul care se uita fascinat la filmele alb/negru cu Aurel Vlaicu sau cu fratii Wright. Am fost in Londra, la British Science Museum, unde am stat 6 ore si am plecat numai pentru ca se inchidea muzeul, am ajuns acum si in Amsterdam, la NEMO.

Nici nu stiu ce sa va spun ca e mai interesant: spectacolul de 30 de minute despre reactii in lant, faptul ca am atins un meteorit… sau faptul ca e plin de copii alergand peste tot, testand orice, apasand pe butoane samd. Pentru ca a NEMO este interzis sa NU atingi lucrurile din centru 🙂

Cateva poze:

P.S.: de la Amsterdam plec si cu un avion de jucarie oferit de KLM. Tot pentru copilul din mine.

Daca urasc ceva pe lumea asta (printre multe altele, gandindu-ma bine), e sa ma trezesc devreme sa zbor undeva. Sunt ametit tot drumul, inclusiv in ziua respectiva.

Maine dimineata, insa (in 4 ore, adica), in ciuda acestui lucru, plec spre aeroport, sa merg la #BizAmsterdam. Unde vom sta la povesti despre Social Media. Si unde e posibil sa vizitez Keukenhof:

Keukenhof este numele celei mai frumoase gradini din lume. Are peste 4.5 milioane de lalele în 100 de varietati, 2500 de arbori si 15 kilometri de alei. Este deschisa doar 2 luni pe an, din 22 martie pâna în 20 mai (deci mai e putin pana se inchide, aviz interesatilor).

Cateva detalii in stilul “Stiati ca?”:

– Este cel mai mare parc de flori cu bulb din lume
– Este cel mai fotografiat loc din lume
– Este cel mai mare parc de sculpturi din Olanda
– Bulbii sunt asigurati de 91 de furnizori autorizati de Casa Regala
– 7 milioane de flori sunt plantate manual

Toate informatiile de mai sus sunt furnizate de KLM, care a si lansat o aplicatie de Facebook pentru eveniment. Chiar asa, avand in vedere ce activi sunt cei de la KLM pe Social Media, cat de interesante sunt ideile lor, poate ii conving sa lucreze si cu mine pe un proiect >:)

24 de litri la suta de kilometri. Consum, da. Un motor de 407CP. O masina care merge asa cum ii spui tu sa mearga.

Da, stiu, e un BMW sport. La ce te astepti?

Sincer sa fiu, nu am ce sa va spun. E o masina de 130.000E si arata si se comporta ca atare. Ce e deosebit la ea e integrarea din ce in ce mai mare a internetului si aplicatiilor mobile cu masina. De la faptul ca poti asculta radio online de pe iPhone-ul tau (printr-o aplicatie third party, nu creata de brandul auto respectiv, lucru gasit prima data la aceasta masina – aplicatia se gaseste in App Store, se numeste AUPEO), pana la ceea ce am vazut acum vreo 2-3 ani, la un seria 1, in Germania, cand GPS-ul verifica aglomeratia de pe autostrada prin internet, live, si te anunta sau iti modifica traseul pentru a evita.

Mai mult, te poti conecta la Twitter si poti da twit-uri in timp ce conduci (da, prin computerul de bord, un de pe telefonul propriu, asta poti face si dintr-un Tico). Trebuie sa folosesti diferite template-uri, evident, ca nu ai timp sa scrii – teoretic. Si e vorba de twit-uri de genul “sunt in cutare loc”. Cam ca un Foursquare pentru masina ta.

Ceva deosebit: masina nu are becuri la faruri. Are numai leduri, in totalitate. Nu stiu daca e prima masina de genul asta, dar in mod cert e prima pe care o conduc eu.

Interiorul e ceea ce te astepti de la BMW. Si mai mult. Cu boxe Bang and Olufsen, cu boxa de inalte iesind din bord (pe bord, de fapt), cu cusaturi speciale pe piele, cu.. cu…

Ce as putea sa va spun ca sa va cumparati un 650? Nimic. Daca aveti 130.000E pentru o masina, sunt sigur ca aveti alte modalitati de a va hotari. Ceea ce va pot spune eu e ca mi-as dori sa fiu in situatia de a avea aceasta dilema.

P.S.: BMW-ul asta e frumos. Arata mai bine, din punctul meu de vedere, decat seria 3 coupe, care mi s-a parut o masina foarte frumoasa de prima data cand am vazut-o.

Stiu, nu am zis aproape nimic despre masina. Pentru ca o fac altii mai bine. Cum ar fi Automarket.