I-am zis #1 pentru ca e primul dintr-o noua etapa, dar Blogoree Workshops au tot fost de-a lungul timpul.
Ei, de duminica asta reluam, cu workshop-uri despre cum sa iti imbunatatesti blogul, continutul de pe blog, cum sa aduci mai mult trafic samd. Workshop-ul este gratuit, trebuie doar sa faceti un mic efort.
Deci, cine vine la Workshop? π
Vocea 1: Colegu cu Frutti-Fresh, te hotarasti pe ce parte e drumului mergi?
Vocea 2: Colegu, nu e vina mea, e a astora care au facut strada stramba.
Vocea 1: Scuze, colegu, m-am gandit ca esti obosit si m-am gandit sa te tin de vorba.
Vocea 2: Nu, colegu, am dormit, sunt odihnit, dar incerc sa ocolesc santurile astea din asflat.Voce: Colegu de PH, vezi ca ai in fata un Renault Clio cu farurile stinse, ai grija. (pe o ceata de nu vedeai la 10m in fata)
Astea sunt doua discutii auzite de mine pe drumul dintre Craiova si Bucuresti. Discutii auzite prin statia CB de pe masina mea (CB = Citizen’s Band Radio), discutii purtate de soferii de pe tiruri. Si mi se pare foarte misto. Chiar daca multi dintre soferi nu ii iubesc pe soferii de TIR, este foarte interesant (si misto) cum se ajuta intre ei. Si nu numai cand discuta de locurile in care sunt radare sau cand injura Politia Romana :))
P.S.: statiile CB sunt ca statiile de pe taxi-uri. Si, daca va luati (sunt destul de scumpe, la 6-7 milioane una cat de cat buna, chiar si 15 milioane una foarte bune), stati pe canalul 22.
Ultima plecare din acest an, din Redescopera Romania, se intampla in curand: 26-30 octombrie. O etapa mai scurta, pentru ca in weekend ne adunam mai multi, intr-o incheiere “exploziva” a Redescopera Romania 2011 π
Mergem in Banat, vizitam iar clisura Dunarii, ajungem in Timisoara, Arad, apoi ne intoarcem aproape de Bucuresti pentru a ne intalni cu prietenii nostri, fosti participanti, sa ne aducem aminte cat de misto a fost, intr-un weekend cu de toate π
Cine merge, totusi, in Redescopera Romania, in calatorie?
1. Bobby Voicu
2. Doru Panaitescu
3. Augustin Radu
4. Adi Mihaltianu
5. Razvan Baciu
6. Ivo
7. Ionut Bunescu
8. Sorin Grumazescu
9. Cosmin Bogdan Matache
10. Andrei Dobra
11. Adrian Ciubotaru
12. Bogdan Besliu
13. Anne Marie Chelariu
14. iYli
15. Madalina Uceanu
16. Anca Duma
17. Ana Bulgar
18. Ana-Maria Andreies
19. Anca Bundaru
20. Roxana Bursuc
1. E o despartire in termeni buni. M-am inteles OK cu majoritatea oamenilor de-acolo, inclusiv fam. Voiculescu, sunt sanse mari sa mai colaboram cand revin in tara. Ca peste tot, sunt oameni cu care nu te intelegi, altii cu care te intelegi extraordinar (va multumesc pentru sms-uri si telefoane, chiar sunt bine, sanatos π ).
2. Am lasat o super echipa, sper sa ramana la fel.
3. Nu plec in State de tot, nu ma mut din tara, nu imi inchid afacerile (pur si simplu plec cateva luni – sunt inca in procesul de obtinere a vizei, deci exista si sansa sa nu plec, daca sunt considerat material de angajat ilegal :)). Vreau sa ajung, printre altele, la South by Southwest (SXSW), ca am auzit povesti prea misto.
4. Numarul meu de telefon e inca pe Intact Interactive, daca raman fara el maine undeva e o problema π
5. Poate acum scriu si eu mai mult de blogul asta π
Cand am pornit Redescopera Romania, anul trecut, tot ce voiam era sa calatoresc, sa vad tara asta. Nu voiam premii, nu voiam recunoastere (sau, bine, voiam, dar nu era principalul motiv). Cu toate asta, ca orice proiect super misto, Redescopera tot trece din premii in premii. Dupa Internetics 2010, anul asta a luat doua premii la Webstock si, saptamana trecuta, a castigat Online Strategy of the Year la Digital Communication Awards 20011.
Iar acum, chiar inainte de a publica, am aflat ca am intrat si pe shortlist la Golden Drum.
Nu am fost si nu sunt omul care sa faca lucruri pentru premii. Da, imi place recunoasterea, dar nu ma dau peste cap. Evit sa particip la concursuri, prefer sa nu apar in topuri (vorba cuiva: sa se intrebe lumea de ce nu esti acolo, nu de ce esti acolo π ). Dar Redescopera Romania avea nevoie de recunoasterea asta. Pentru ca:
– e primul eveniment din Romania care a adunat in jurul sau companii de top: de la Petrom, la Romtelecom, BCR, Dacia si Paralela 45. E o situatie putin intalnita (nu numai la noi, ci in toata lumea), pentru ca de obicei companiile foarte mari vor sa fie cat mai clar separate.
– e un proiect care arata puterea social media: aproximativ 100 de bloggeri si-au folosit toate canalele de comunicare ca sa poata spune: Uite ce misto e tara asta.
– sunt cativa oameni pentru ca proiectul asta e parte integranta din viata lor: Ana Bulgar, cea care a “nascocit” proiectul, cea care m-a convins sa ma implic, Mugur Patrascu, tartorul taciturn care face lucrurile sa se miste si Anca Bundaru, care si-a schimbat drumul in viata datorita acestui proiect (si persoana care trebuie sa ne suporte pe toti cand mai explodam π ). Si, bineinteles, eu: Redescopera e poate varful activitatii mele in Social Media, un proiect atat de mare incat, uitandu-ma in urma, ma intreb cum de am acceptat sa ma implic.
Am sa fac, la un moment dat, o lista a tuturor celor care ne-au ajutat (astept, totusi, sa se termine si 2011), a tuturor celor 100 care au mers cu noi in plecari, care au suportat nervii si oboseala, care au descoperit cu noi cat de frumoasa e tara asta. Pentru ei, premiile astea conteaza. Pentru ca arata ca munca lor, entuziasmul lor, pasiunea lor, toate sunt recunoscute.
Stiu, suna aiurea si cheesy, asa, dar chiar mi-e drag de oamenii astia. Si imi vor ramane aproape de suflet toata viata. Chiar si cand ma vor enerva. Pentru ca Romania mea e acum mai frumoasa si mai plina de amintiri datorita lor. Si, ca de obicei cand vorbesc despre Redescopera, ma emotionez. Premiile astea sunt pentru voi, pentru ca ati fost alaturi de noi. Si gata, ca nu e bine sa ne emotionam prea tare.
Evident, nu pot incheia altfel:
RedescoperΔ RomΓ’nia este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 Εi Muzeul National al Taranului Roman.
Redescopera Romania, proiectul in care sunt implicat, cu drag, de un an si ceva, a fost prezent mai mult decat oricand la Webstock 2011. De la implicarea Petrom ca partener, pana la Muzeul Redescopera Romania, filmul de prezentare (mai jos) si, evident, premiile castigate (la Proiecte Speciale si Aplicatii Mobile).
Bineinteles, nu am uitat faptul ca am fost acolo peste 30 dintre participanti, oameni fara de care nu am fi reusit niciodata sa facem ceea ce am reusit pana acum.
Cred, totusi, ca cel mai mult a fost asteptat rezultatul tombolei Redescopera, tombola care a ales pe cineva sa mearga cu noi in ultima plecare din acest an, intre 26 si 30 octombrie. Si castigatorul e… o castigatoare: Anca Duma. Felicitari, te contactam noi pe email cu detalii π
Si, bineinteles, va las cu filmuletul care arata ceea ce inseamna Redescopera Romania, un filmulet pe care, de fiecare data cand il vad, ma cuprinde emotia: alergatura, locuri frumoase, oameni superbi.
Ieri am sarit cu parasuta. Prima data in viata mea. Daca initial, cand am fost invitat, am zis “Da!” imediat, cu vreo doua zile am inceput sa ma gandesc mai bine: daca nu se deschide parasuta? Daca se intampla ceva si ma desprind de partenerul meu de saritura (am sarit in tandem)? Daca, daca, daca, daca…?
E adevarat ca, sincer sa fiu, nu am auzit niciodata de un accident de parasutism (in afara de filme). Si, din ce am aflat ieri, riscul de accident cu parasuta e mai mic decat riscul unui accident mortal cu masina. Cam de 10 ori mai mic. Chiar mai putin de-atat. Si totusi, zi de zi ne urcam in masina.
Eu am o relatie foarte sanatoasa cu frica: ea apare tot timpul, eu ii zic sa plece. Uneori reusesc, alteori nu (cum e frica de mers pe motocicleta prin oras, pe care nu am reusit sa mi-o inving de cand am luat permisul, acum doi ani si ceva). Legat de parasutism, insa, nu mi-a fost frica. De la bun inceput. Deloc. Nu am idee de ce, pentru ca tot incercam sa imi explic ca e periculos samd. Ca poate nu e cel mai bun moment in viata sa patesc ceva.
Am zis ca asta e, sigur imi va fi teama cand voi ajunge acolo. Nici macar. Apoi cand ma voi urca in avion. Asa de frica mi-a fost incat, din cele 20 de minute cat am urcat cu avionul, 10 le-am sforait. Apoi, cand am vazut pamantul din usa avionului, abia m-a tinut instructorul sa sar, pentru ca eu nu mai voiam sa astept numaratoarea :)) Intr-un final, am simtit instructorul numarand si… eram in aer π Cu ochelarii picati de pe ochi pe gura, pentru ca nu erau indeajuns de stransi.
In cadere am reusit, la un moment dat, sa imi aranjez ochelarii si sa ma uit in jos. Sincer sa fiu nu am simtit curentul, nu am simtit frica, eram prea ocupat sa fiu bucuros ca plutesc, sa vad pamantul de la inaltimea unui SimCity mai realist decat ai vrea, plus, si mai si, admiram curbura pamantului π
In caderea libera initiala zgomotul e infernal, pentru ca viteza de coborare e undeva la 200m/s. Si, deodata, parasuta se deschide si te opresti. Si totul devine ireal de linistit. Auzi numai, din cand in cand, parasuta de deasupra, timp in care poti, in sfarsit, sa te uiti mai atent jos, sub tine.
Aterizarea e mai lina decat am crezut: ajungi rapid jos, te mai ridici putin si… aia e π
Nu am tremurat la coborare, nu m-a luat frica nici atunci cand am realizat ca tocmai am sarit cu parasuta, nimic.
Prin urmare, cat e de normal sa nu iti fie frica atunci cand sari cu parasuta?
Daca va tenteaza (eu sigur mai sar!), cautati-i pe cei de la TNT Brothers. Sunt doi frati (evident!) de 26 si 28 de ani (Dragos si Bogdan), cu peste 2000 de salturi la activ, care fac asta weekend de weekend (pentru ca in timpul lor liber, in timpul saptamanii, merg la munca π ). Detaliile le gasiti aici, aerodromul este undeva pe langa Clinceni. Sfatul meu? Daca a sarit Adrian Ciubotaru, caruia i-e frica de mers cu avionul, ce sa mai zic? Nu ai nevoie de cursuri, toata experienta nu ia mai mult de o ora, cu tot cu pregatire si saritura π
Update: Cine merge: toti care ati comentat π Am tras niste sfori si am convins oamenii care se ocupa sa imi dea mai multe invitatii π Va va contacta cineva pe adresa de email folosita la comentarii sau pe contul de Facebook π
Acum cativa ani Blogoree Romanian Tour a oferit bloggerilor din tara motivatia necesara pentru a se intalni in orasele lor si pentru a se cunoaste. Da, acum 4-5 ani nu existau asa de multe evenimente pentru bloggeri, iar in tara nu se intampla absolut nimic. Asa ca ne-am urcat in masina cativa bloggeri din Bucuresti, bloggeri cu chef de plimbare si am plecat la Cluj, sa il cunoastem pe Andrei Crivat si pe inca vreo 15-16 bloggeri. Apoi am fost la Iasi, la Pitesti… am incercat sa ajungem in cat mai multe locuri. Ulterior BGT s-a transformat in BLogTrip, cu seria de plecari prin Suceava, Oradea, Timisoara, Brasov.
Tot in aceeasi perioada incepusera sa apara bloggeri noi care voiau sa se “profesionalizeze”, sa invete cum sa faca bani, cum sa livreze continut mai bine samd. Si asa a aparut seria Blogoree Workshops, unde au participat, printre altii, Costin (refresh.ro), Alex Negrea, Adrian Ciubotaru, Pyuric, Etherfast, Ciops. Asta asa, rapid, din memorie.
Ce era Blogoree, totusi? Era comunitatea bloggerilor, locul in care gaseai in permanenta informatii despre ceea ce te interesa, aflai cum poti sa iti cresti blogul, cunosteai oameni interesati de aceleasi lucruri ca tine.
Din pacate, prins de alte proiecte, am inceput sa ignor site-ul, care a trecut prin tot felul de alte incercari nereusite.
Joi relansam ideea de Blogoree, dar ceva mai complex: nu mai e doar un loc pentru blogging, ci un loc pentru cei interesati de comunicarea online. Fie ca e prin blog, prin Facebook sau Twitter, Google+ sau orice altceva. Cu workshop-uri, cu intalniri si, mai mult decat orice, cu informatii oferite de oameni cu aceleasi interese.
Nu uita, deci: joi, 22 septembrie, la Clubul Taranului Roman, de la ora 19:00, te asteptam la lansarea Blogoree.ro. Alex Negrea, Cristi China-Birta si Andrei Crivat ne vor povesti despre cum i-a ajutat pe ei comunitatea bloggerilor, fie ea din Bucuresti sau locala, sa creasca si sa evolueze.
Vom discuta despre istorie, putin, despre ce va fi, mai mult π Intrebari sa aveti, ca noi vom incerca sa va dam raspunsurile.
Eu dau 5 invitatii la eveniment, asa ca, daca vrei sa vii, lasa-mi un comentariu in care sa imi spui de ce ai vrea sa vii si o sa primesti o invitatie la eveniment. Daca nu mai prinzi nicio invitatie, intra aici si vezi care sunt conditiile in care poti obtine una.
P.S.: voi alege cei 5 castigtori in functie de raspunsuri. Am sa incerc sa dau invitatii mai mult celor care au nevoie (care sunt dupa cateva luni de blogging si au nevoie de mai multa informatie, celor care sunt chiar la inceput samd).
Later edit: Ma intreba un prieten ce ar putea sa invete el de pe BLogoree. Uite, in primul rand, sa nu uiti niciodata sa scrii de partenerii cu care faci un proiect. Nu de alta, dar de multe ori fara ei nu ar exista proiectul respectiv sau ti-ar fi mult, mult mai greu. Asa ca, sa nu mai uit alta data, multumiri RomTelecom, fara care nu cred ca as fi repornit proiectul.
In 2008, in toamna, Carol Bartz il inlocuia ca CEO la Yahoo! pe Jerry Yang. O mutare ok, spunea lumea, pentru ca CEO-ul care dusese AutoCAD unde e acum era clar mai bun ca fostul fondator. Din pacate, 3 ani mai tarziu, s-a dovedit gresit.
Pe mine, personal, m-a afectat destul de mult numirea initiala, pentru ca una din primele decizii ale lui Carol a fost sa opreasca extinderea in Europa de Est (Turcia, Rusia, Romania), reluata recent.
Mdea…
Va multumesc, nu mai am, in continuare, cuvinte π
Si Heineken si Pepsi, pentru ca nu ma asteptam π Si pentru toti cei care ati fost acolo, si pentru cei care nu ati putut ajunge, din nou, multumesc. Chiar incerc sa zic mai mult de-atat dar, asa cum am ramas mut cand v-am vazut (da, “a first” π ), asa nu pot sa spun nici acum mai mult.