Acum vreo cateva luni discutam cu Cabral despre condus. Ii spunea ca eu nu am curaj sa merg cu el in masina (el conducand, evident) pentru ca are un stil … descreierat. Ca nu e intreg la cap. Ca se baga unde nu e cazul. Ca merge ca tampitul, intr-un cuvant. La care Cabral, in marea lui intelepciune, mi-a zis: “Eu nu conduc ca dementul, tu ai impresia asta, pentru ca tu nu ai reflexele si obisnuinta mea”. Si daca initial am zis: “Bine, bine, fie ca tine, eu tot nu ma urc in masina cu tine”, in ultima vreme m-am mai gandit. Nu, nu legat de condus, oricum nu ma urc in masina cu el decat daca sunt pe moarte, macar stiu una si buna.
E vorba de diferentele de perceptie date de nivelul de pregatire, de experienta intr-un domeniu. Si cat de greu e sa ii explici unui om ceva, cand acesta din urma nu are toate informatiile. Si cum nu poti sa ii dai cuiva din experienta ta, oricat de mult incerci.
Si daca de multe ori suntem in situatia de mai sus (sau ni se pare ca suntem, ok?), ce faci cand simti ca esti in situatia in care tu nu poti sa intelegi? Si nu pentru ca nu iti permite intelectul, ci pentru ca ai un deficit enorm la capitolul experienta?
iYli
Din moment ce constientizezi cum sta treaba ai rabdare. Doar timpul te ajuta in acumularea experientei in orice domeniu. Asadar, fara stres si fara judecati pripite. Plus ca functioneaza pe sistemul: ce tie nu iti place, altuia nu ii face. E treaba de bun simt, de respect.Iti vezi lungul nasului. Cel putin eu asa fac.
Bobby Voicu
Poate gasesc o masina a timpului :))
Alex Circei
Trebuie sa ai rabdare, rabdare si iar rabdare! Incepi pas cu pas si cu timpul o sa ai experienta in ce vrei sa faci.
Foarte important este sa nu renunti!
Bobby Voicu
Cam ca la poker, asa :))
vali
Stiu o zicala faina: Toti care conduc mai incet decat noi sunt niste pampalai si toti care conduc mai repede sunt descreierati.
marius_dss
Nu faci nimic mergi mai departe dar nu cu el in mașina