BobbyVoicu.ro

Archives for August 2008

Astazi

Una Alta ·

Astazi nu am chef de nimic. Am citit ce s-a mai intamplat saptamana trecuta (un razboi in Georgia, un razboi in online – legat de copyright, Steaua a facut 2-2 cu Galata si Banel a dat gol din voleu – Banel, esti bolnav? 😀 ), am urmarit ce s-a mai intamplat pe “proprietati”, dar inca sunt in vacanta.

Ce sa fac azi?

P.S.: spre rusinea mea, abia acum am inceput sa citesc “Funky Business” si in timp ce ma ardeam pe burta pe plaja am reusit sa citesc vreo 150 de pagini. Daca aveti ocazia, merita citita (nu neaparat si asumat ce scrie acolo 😀 ). E un fel de Vaca Mov scrisa mai devreme.

Back

Una Alta ·

Da, m-am intors. Putin ars, putin bronzat, cu ceva cetati si monumente la activ.

Am dat drumu si la o gramada de comentarii care erau in asteptare (lola, poate de asta nu prea erau comentarii, pentru ca au comentat persoane care nu comenteaza in general la mine, iar primele comentarii sunt pastrate in moderare).

Cineva mi-a zis ca sa am grija cu Guest Post-urile ca imi pot afecta imaginea. Fara suparare (si chiar cu 😀 ), daca as avea o imagine de pastrat la modul asta nu as mai sta pe bloguri 😀 In plus, ce imagine de doi lei am daca opinia si articolul unui blogger invitat (care e clar marcata ca atare) imi afecteaza asa de darmatic imaginea 😛

Bun, trecand la lucruri mai frumoase, am avut un concediu foarte misto, nu am apucat inca sa citesc toate comentariile, va povestesc saptamana viitoare mai multe.

Later edit: Multumesc tuturor celor care au scris si au tinut blogul “in viata” 🙂

DoFollow

Una Alta ·

– Dany are un chestionar pentru bloggerii sub 18 ani;

– Cristi Manafu vrea sa va vada “caramizile” la MuzeulGSM.

Iar eu plec in concediu cu un Citroen C-Crosser care merge super tare.

Plec in roadtrip prin Dobrogea, dupa indicatiile lui xplorio. Am si treaba prin Constanta, poate dau un semn.

Putin probabil sa mai auziti de mine zilele astea (am laptop-ul, dar nu am net), asa ca, totusi, daca ceva se intampla, dati-mi un semn pe telefon (aia care il stiti). Cei care nu, trimiteti un porumbel calator.

Aveti grija de voi pana ma intorc, s-a inteles?

3,5 lucruri despre guest posts

Una Alta ·

Pentru ca mi-am dat seama ca multa lume nu intelege ce si cum cu guest posturile, am incercat sa explic cat de cat mai jos. Nu am reusit sa gasesc o traducere buna pentru guest posts, asa ca o sa pastram forma englezeasca.

Ce este un guest post?

Un guest post este postul scris pe un blog de altcineva decat titularul unui blog. “Bloggerul invitat” poate fi de la o persoana cunoscuta, dar fara blog, pana la un blogger incepator sau un blogger care scrie despre altceva (daca ai un blog despre IT, dar vrei sa scrii despre calatoria ta in Bangladesh, scrii un guest post pe un blog de calatorii).

Bloggerul invitat este clar delimitat (se spune clar undeva ca nu e vorba de cel care scrie in mod curent pe blog) si, de cele mai multe ori, postul include si un mic paragraf de prezentare (blogger invitat + blogul sau, daca e cazul).

Avantajele guest blogging-ului pentru cel care scrie postul

1. Iti ofera acces la o audienta la care in mod normal nu ai acces scriind pe propriul blog (subiectul diferit, o audienta mai mare a blogului pe care este publicat postul samd). O parte din aceasta audienta poate sa fie incantata de postul respectiv incat o parte sa ajunga cititori fideli.

2. Iti ofera un link (de exemplu eu am PR5 pe blog si linkul se adauga la lista de linkuri “puternice”, sa spun), link care creste relevanta propriului blog in motoarele de cautare.

3. Iti ofera feedback (mai ales la inceput fiind, reactiile cititorilor te pot ajuta sa iti definesti stilul si sa repari din greselile evidente)

4. Iti ofera o “schimbare de aer” (uneori simti nevoia sa scrii altceva decat scrii de obicei sau sa mai pleci din “casa ta”)

5. E distractiv 😛 (imi trebuia al 5-lea motiv 😀 dar chiar e distractiv, de cele mai multe ori).

Sugestii pentru un efect mai bun al postului

Da, exista si niste reguli. Sau mai mult linii directoare.

1. Trebuie discutat cu titularul blogului daca este de acord cu republicarea articolului pe blogul propriu. Eu nu sunt de acord, de cele mai multe ori. Motivatiile tin de SEO (duplicate content), cat si de faptul ca sunt eu mai tampit de felul meu 😀 (nu vad de ce audienta ar trebui sa se imparta intre doua posturi identice).

2. Postul trebuie sa fie oarecum legat de subiectul blogului pe care va fi publicat.

3. Creati o serie: primul episod pe blogul pe care esti invitat, al doilea pe blogul tau. De exemplu, daca ai un blog despre aranjamente florale, scrie pe blogul meu “10 echivalente intre flori si tipuri de blogging” si la tine pe blog preia ideea si spune cum poti aranja acele flori pentru un blog mai bun “5 modalitati de a-ti face blogul mai frumos, invatate de la flori”, dupa care continui pe tema aranjamentelor florale).

Cam atat, pentru moment. Intrebari?

Later edit: Alex scrie niste chestii interesante cumva legat de asta

Nemuritori

Una Alta ·

Tineti minte Highlander? Ce imi mai placea serialul ala (desi am incercat sa il revad zilele astea si m-a plictisit rau)! Nu imi placea pentru batai, pentru sabii, cat imi placea sa vad ce fusese omul ala in cei 400 de ani de cand traia. Mi se parea fascinant sa poti sa faci cate ceva nou o data la nu stiu cati ani. Sa o iei practic de la 0 in alt domeniu.

Va intreb, ce ati face daca ati fi nemuritori?

Luati in calcul tot: ca apropiatii vor muri, ca nu poti sa stai intr-un loc mai mult de 10 ani ca lumea afla samd.

Care ar fi primele 4 “meserii”, lucruri pe care le-ati face? Ce v-ar lipsi cel mai mult? Ce v-ar bucura ca ati castigat cel mai mult?

Din putul gandirii: metafore din blogging

Una Alta ·

Astazi, intr-o discutie pe YM:

bobby_voicu: oricum, si in afaceri e ca in blogging… it takes time pana te baga lumea in blogroll

Maine poimaine scriu o carte: Blogging-ul ca razboi de guerilla

Later edit: am uitat sa spun ce naspa e ca in business nu poti sa faci link exchange. Sau e chiar un lucru bun? 😀

P.S.: nu uitati ca astept guest posturi. Curaj 😛

Concediu si guest posts

Una Alta ·

S-ar putea sa plec (in mod normal era clar stabilit, dar atatea chestii s-au schimbat in ultimele 3 zile incat nu mai am curaj sa spun nimic). Saptamana viitoare, toata.

Asa ca m-am gandit la niste guest posturi. Tema o las la latitudinea voastra (bineinteles, sa fie totusi legata cat de cat de ceea ce scriu eu in general pe blog). Trimiteti textul la bobby_voicu AT yahoo.com , impreuna cu o descriere a blogului vostru (un paragraf).

Daca va fi o cerere asa de mare incat sa fie prea multe posturi, le voi publica in saptamanile care urmeaza, 1-2 pe saptamana 🙂

Posturile trebuie sa fie scrise corect gramatical, sa nu foloseasca injuraturi, sa nu atace pe cineva anume, sa nu fie republicate in alta parte sau din alta parte.

Astept posturi pana joi seara (adica 7 august).

Cam atat.

Drive test: BMW Z4

Una Alta ·

Acum vreo doua saptamani am avut oportunitatea de a conduce cea mai scumpa masina primita in drive-test pana acum: un BMW Z4 3.0si, motor de 3000 cmc, putere 265CP. Ce inseamna asta?

Inseamna ca timp de doua ore, dupa ce am luat masina, nu ma puteam opri din zambit. Desi un prieten imi spunea ca nu ii place masina ca arata gay (not that there’s anything wrong with it 😀 ), iar eu eram cu varu-miu in masina ( ;)) ), tot nu puteai sa nu zambesti. Puterea pe care o simti in motor si in pedala de acceleratie, faptul ca esti la 15 cm de nivelul solului… o senzatie foarte misto. Si asta la o masina care cica va iesi din productie in curand.

Totusi, despre masina.

Interiorul este foarte simplu, cu butoane pentru fiecare functie (nu are iDrive sau ceva asemanator), parca facut special pentru cineva care nu vrea decat sa conduca si sa se bucure de experienta. Bineinteles, simplu in comparatie cu interiorul obisnuit de BMW, nu simplu la modul general.

 

Desi simplu, dupa cum ziceam, interiorul e asa cum te astepti de la un BMW: piele pe scaune, volan sport, totul facut sa te simti cat mai bine la volan (si pe scaunul din dreapta, dar nu ma interesa partea asta 😛 ), pozitia la volan fiind foarte buna.

Senzatia sportiva din interior e data si de schimbatorul automat si, mai ales, de clapetele de pe volan, care sunt folosite pentru a schimba vitezele cand alegi modul manual. Te poti simti aproape ca intr-o masina de formula 1 doar stand la volan si apasand pe butoane 🙂

Cand pornesti, insa, te simti ca… intr-un BMW cu 265 de cai putere in spatele scaunului. Motorul suna extraordinar de bine, maraie aproape, parca abia asteapta sa calci pedala. Si o calci. Si atunci iti dai seama ce inseamna puterea abia mentionata: masina pleaca de sub tine si parca te astepti sa te lase, cu tot cu scaun, undeva in spate, in timp ce pleaca singura la plimbare. In continuare, insa, te linistesti, pentru ca directia raspunde imediat comenzilor, asa ca te asezi bine in scaun si… o calci 😀

Motorul incepe sa traga bine relativ jos, cam la 3000 de turatii, aproape ca zici ca e motor pe motorina, asa ca nu trebuie sa calci prea tare pedala.

In oras, cand stai in coloana, iti vine sa mori. Cand scapi la putin spatiu, imediat apesi acceleratia, sa simti cum pleaca masina, cum te baga in scaun.

Dar surpriza vine cand prinzi ceva mai mult spatiu si calci si mai mult pedala. Si sub pedala dai de un buton de “boost” (NFS-ul sa traiasca) care iti arunca turatia in 5000-6000rpm si motorul incepe sa faca… precum un Lamborghini turat de un nebun la 2 dimineata pe Magheru. Stiti, zgomotul ala aproape subtire, specific super masinilor care pornesc de la semafor cu scartait de roti, numai ca sa ajunga in 3 secunda la semnaforul urmator.

 

Bineinteles, dupa ce am stat 2 ore in traficul din capitala, la ora 5 dupa-masa (ora de varf, adica) si am admirat un Tico trecand pe langa mine in viteza (pentru ca prinsese coloana mai buna), abia asteptam sa ies undeva sa vad o viteza ceva mai mare. Si am ajuns pe autostrada. Si masina se duce… si se duce… si se duce. Si nusimti absolut nimic, nici un efort din partea masinii. Tot ce trebuie este sa te concentrezi la drum, pentru ca la viteza aia, spatiul dintre masina din fata, de pe banda a doua, si parapetul autostrazii pare incredibil de mic, mai ales la 8-9 seara, intre noapte si zi.

A doua zi am prins ploaie, asa ca am avut ocazia sa testez capacitatea de drift a masinii (nu ma pricep sa fac drifturi pe uscat, dar pe ud nici macar nu trebuie sa te chinui 😀 ). Fundul se misca ceva mai repede decat restul masinii, dar imediat revine, cuminte, la trasa ideala. Si e tare distractiv. Vrei sa faci asta in permanenta. Pana te uiti la rezervor si iti aduci aminte ca pe lista primita de la dealer consumul e trecut ca fiind 16l/100km. Si te mai linistesti. Mai ales ca eu cred ca am avut 20, daca nu chiar mai mult.

Ce mi-a placut:

Aproape tot. Desi nu sunt fan BMW, preferand Mercedes sau Audi, trebuie sa spun ca masina mi-a placut si m-a impresionat. Nu e o masina care “te asculta” fidel, ci una care te pune la incercare, care te face sa apreciezi sofatul ca experienta. Daca ii mai si scoti controalele electronice, nimic nu te mai poate opri de la joaca.

Ce nu mi-a placut:

Designul. “Noua” (pentru ca e destul de veche) linie de design, cu o gramada de curbe samd. nu e pe placul meu. Dar asta nu inseamna ca masina nu arata bine. Doar nu imi place mie.

Gaurile din sosea. Desi nu are de-a face cu masina, strict, trebuie sa va ganditi ca simtiti cam fiecare denivelare din sosea, datorita suspensiilor sport.

Concluzie:

La sfarsit, trebuie sa spun, totusi, ca am ramas cu un gust amar. Nu pentru ca masina nu s-a ridicat la inaltimea asteptarilor, dimpotriva. Ci pentru ca mi-am dat seama ca nu im voi cumpara prea curand Porsche-ul Boxter pe care il doream. Pentru ca o masina puternica intr-un mediu in care nu o poti conduce nu face altceva decat sa adauge si mai multa frustrare pe langa frustrarea adusa de statul in trafic cu orele. Pentru ca stii ce ai “sub fund” si totusi trebuie sa mergi cu 5km/h, in coloana.