Spaga

Citeam in blogul andressei un post (sunt de fapt doua 😀 ) despre spaga… in mare, ea spune ca ii este foarte greu sa dea spaga, ba chiar, din ce am citit eu acolo, imposibil…

Si ma gandeam ca o atitudine asemanatoare aveam si eu. Incepand de cand eram copil si ma trimitea mama la doctor si imi dadea o punga cu un pachet de tigari Kent si o sticla de coniac si pana ce, mult mai tarziu, aveam nevoie sa intru la secretara de la facultate sa imi stampilez legitimatia de student (se stie ca in prima saptamana dupa ce incepe scoala e nebunie la secretariat pe tema asta…). Urmarea? Cand eram mic ma intorceam cu tigarile si bautura acasa (cam prost, ca puteam sa le vand, dar aveam 10 ani, indulge me 😀 ), iar la facultate mi-am bagat picioarele si am cheltuit primii doi ani (pana am ajuns sa ma inteleg mai bine cu secretara, fara nici o legatura cu vreo spaga) mai multi bani pe transport in primele doua saptamani decat as fi facut daca as fi avut legitimatia stampilata.

Si totusi, iata, nu foarte multi ani mai tarziu, am ajuns sa ii explic unui cunoscut (fratele prietenului sora-mi, proaspat student in Bucuresti) cum sa nu ia amenda pe RATB si cum sa dea spaga controlorului fara sa vada nimeni si fara sa zica macar un cuvant. Discutia a pornit de la faptul ca l-a prins controlul in autobuz (si cu bilet, dar necompostat… 😀 ), iar respectivul le-a zis (si lui si unui prieten de-al lui) ca nu le da amenda daca dau fiecare cate 200.000 (ca amenda era 400.000). Evident am ras de-am pocnit, pentru ca exact 200.000 era si amenda, daca o plateai in 48 de ora :). Si totusi, am intrebat eu, de ce nu i-ai dat omului din mers 50-100.000 si gata? Si raspunsul? Exact acelasi cu al andressei: “nu stiu cum, nu pot!”

Cum am ajuns insa eu de la a ma intoarce acasa cu spaga pana la a da spaga la fel de natural ca si cand as bea apa (din pacate)? Sincer sa fiu, nici eu nu prea stiu… m-am trezit deodata ca a da spaga e chiar un gest simplu, fara bataie de cap… Cred ca totul a pornit din momentul in care am inceput sa lucrez pentru mine (pentru firma familiei, mai exact). Fiind cel mai tanar (comparativ cu ai mei 😀 ), eu alergam toata ziua sa rezolv micile probleme: du-te la trezorerie si plateste asta, vezi ca diseara iti aduce cutare cateva navete de suc, da-i si tu ceva lui pentru ca s-a chinuit sa ti le aduca (era intr-o duminica, noi aveam neaparata nevoie de ele) samd… La un moment dat, mi-am dat seama ca nu renta sa stau 40-50 de minute la rand sa platesc o taxa (ai mei nu voiau sa isi sune prietenii decat foarte rar, sa ma ajute, in rest era: “descurca-te! daca esti mototol, stai o ora la coada”) asa ca am fost nevoit sa intru singur… si azi mai greu, maine mai usor, am ajuns sa fiu in stare sa intru undeva si sa imi rezolv problema fara sa cunosc pe cineva.

Acestea sunt insa lucruri neimportante. Cred ca am invatat cu adevarat sa dau spaga, sa fiu nesimtit (in sensul ca nu ma mai gandeam macar la gest) si cu tupeu abia cand ai mei s-au mutat in alt oras (in care eu personal nu stiam pe nimeni) si m-au sunat sa preiau eu firma (ei nu mai aveau chef sa se ocupe). Din acel moment, am avut de-a face cu aproape toate organele de control si nu am luat nici macar o singura data o amenda. Este adevarat, au fost momente cand m-au ajutat si ai mei (ei au ca sfera de activitate domeniul juridico-economic), insa tot spaga rezolva intotdeuna problema.

Concluzia? Pune-te in situatia in care totul depinde de o spaga (salariile oamenilor angajati de tine, banii tai pe urmatoarea jumatate de an) si sa vezi ce usor iti vine la mana… Spaga la doctor, deja ti se va parea o chestie simpla. Ultima data cand am fost la doctor (cand mi-am spart capul) i-am dat spaga celui care m-a cusut (cateva sute de mii, pana la urma nu a fost vorba de operatie samd). Si m-am gandit ulterior… cum sa nu ii dau spaga unuia care mi-a cusut teasta la loc cand am avut seri in care lasam chelneritei care ne servea de 2 ori mai mult? SI era vorba de o chelnerita care, oricat de bine te serveste, nu poate fi comparata cu un medic.

P.S.: voiam sa spun ca nu sustin spaga… nici pe departe… insa ea exista peste tot, chiar si in Europa in care vrem sa intram… acolo insa te poti descurca si fara spaga… la noi inca mai e mult de mers. Pana atunci…