cu durere in suflet, am dedus ca vacanta mea de aproape doua luni, vacanta pe care mi-am permis-o singur si cu de la mine putere, trebuie sa inceteze… trebuie sa ma pun din nou pe treaba…
aseara am avut o revelatie (de fapt, revelatia a aparut in timpul ultimei saptamani, dar abia ieri am reusit sa o definesc…): ceea ce facem noi este atat de nou (noi, cei care incercam sa ne castigam existenta de pe internet, altfel decat facand web development – design sau programare), incat eventualii investitori se gandesc de 15 ori ca sa iti spuna “poate” si chiar “nu”. Nu acuz, ii inteleg… ceea ce le propun este atat de nou pentru ei, incat pare ireal. Toti mi-au propus, insa, sa ma finanteze pentru tot felul de portaluri. Cand le spuneam “stiti, pentru asta v-ar trebui o investitie de cateva zeci de mii de euro cel putin in urmatoarele 6 luni, cu promovare offline puternica samd” toti se uita la mine in soc. “Cum, cineva mi-a spus ca ma costa 5000E cel mult sa fac un astfel de site…”.
Eh, in astfel de momente, eu apar ca mincinos si profitor (evident, cum sa ceri cateva zeci de mii de euro pe o treaba de 5000E? Ba chiar si mai ieftin, daca intri pe e-lance si gasesti niste indieni buni?).
Discutam ieri cu Jolly si ii spuneam ca banii pe internet se fac la fel ca oriunde: prin munca. Poate e mai comod (muncesti de-acasa samd), poate pare mult mai lejer, dar in mod cert e la fel de multa munca (o zi de lucru de 22 de ore nu era cine stie ce mare jmekerie cand am inceput… doua saptamani nu stiu daca am dormit mai mult de 4 ore pe noapte). Eh, investitorii au aceeasi impresie… ca vin cu bani (nu foarte multi, de obicei) si profiturile incep sa curga…
Din pacate, viziunea mea este in mare parte one-sided. Adica, stiu ce inseamna sa stai sa cantaresti o investitie, dar niciodata nu am avut bani atat de multi incat sa imi permit sa ma gandesc la investitie de 50.000E, sa spun, intr-o afacere (nu ma refer aici la imobiliare sau valori intrinseci, gen aur). Ca urmare, este posibil ca, fiind in locul lor, sa fi reactionat la fel. Asta nu ma face insa sa ma simt mai bine, pentru ca am pierdut doua luni facand planuri de afaceri, sperand sa sar niste etape… Un investitor, persoana pe care o apreciez foarte mult, mi-a spus: “fa-mi o estimare a venitului dupa un an”. Aici e marea problema… ceea ce fac e atat de nou in romania incat nu ai cum sa estimezi… e ca si cum acum 10 ani ai fi pus un investitor in telefonia mobila sa iti estimeze boom-ul din Romania (piata emergenta, atipica samd – tineti minte cand se spunea ca romanii nu vor cumpara telefoane mobile, ca este snobism sa ai mobil daca nu esti om de afaceri samd?) Este virtual imposibil sa estimezi…
Enough whinning :)) Back to work…
P.S.: vorba cuiva, “Bine macar ca ai eventuali investitori… cand incepe sa mearga, poti sa discuti iar…” 🙂