Ieri s-a lansat in Romania Creative Commons (licenta care da posibilitatea bloggerilor si nu numai sa preia informatie si continut pe blogul lor, intre altele), o initiativa din care face parte si Bogdan Manolea (invitat acum un an la un workshop Blogoree). Nu am reusit sa ajung la lansare, din pacate, dar cititi la Bogdan mai multe detalii.
Romania
Exercitiu de imaginatie: Lucruri neplacute pe litoral
Vreau sa va propun de-acum saptamanal un exercitiu de imaginatie, cum i-am zis eu, desi e mult mai real si practic decat simpla inchipuire. Saptamana asta m-am gandit la litoral (pentru ca a venit la o nunta in Constanta 🙂 ).
Prin urmare, ce nu va place la litoralul romanesc? Si nu ma gandesc la chestiile mari (plaja naspa, alge la mal samd) ci chestiile mici, pe care le putem schimba noi, intr-un fel sau altul (nesimtirea ospatarilor, de ex., pe care o rezolvam plecand in alta parte).
Si, daca raspundeti, incercati sa dati si solutii… sa vedem, suntem mai destepti decat aia care ne conduc? 😀
E vorba, nu uitati, de chestii pe care sa le putem face noi, nu de solutii de genul “bagam 100 de milioane in toate hotelurile, cadouri de la stat”.
Turist in Romania
Inca ma surprinde cat de delasatori si de tampiti putem fi noi, romanii, mai ales cand e vorba de turism.
Zilele astea am avut niste prieteni de prin alte tari in vizita (Turcia, mai exact… tara aia care s-a dezvoltat in nestire din cauza turismului). Stiti ce au vrut sa vada?
Castelul lui Dracula!
Nu i-a interesat prea tare ca nu e de fapt al lui Dracula (care nu a existat), ca nu e in Transilvania, ca Vlad Tepes nu a jucat in filmul lui Coppola: nu, tot ce voiau era sa povesteasca prietenilor ca au fost la castelul lui Dracula din Transilvania.
Si am mers la Bran. Pe 31 decembrie, pentru ca in rest am avut alte treburi. Si palarie-ntr-un picior, ghici ciuperca ce-i, cand credeti ca era inchis? De pe 31 decembrie pana pe 2 ianuarie (fusese si de pe 24 pana pe 26).
Intrebarea (evidenta, pentru ei, stupida, pentru noi) a fost: “Cum sa inchizi acum, in perioada asta, cand toata lumea vrea sa viziteze?”. Aceeasi intrebare o punea un tip sotiei/prietenei sale in engleza (banuiesc ca erau britanici) in fata portii inchise a castelului. Si mai erau in acelasi moment inca vreo 3-4 grupuri care se uitau la programul de vizitare. Raspunsul meu amar a fost: “Asa aducem noi turistii de mai multe ori in tara: prima data va aratam ce avem, a doua oara va lasam sa si vizitati!”
Si sa nu imi spuneti ca “Trebuia sa te duci si tu pe 30!”. Pentru ca nici macar un simplu program de functionare pentru sarbatori nu au putut pune pe jegul ala de site al lor. In plus, de ce trebuia sa ma duc pe 30? Pe 31 s-a lucrat, din cate stiu eu, in Romania. Si, de cand ma stiu eu, oamenii din serviciile de acest gen fac asa-zis-ul “revelion al ospatarilor”, pe 7 ianuarie (nu-mi spuneti ca nu e asa: am lucrat 3 ani intr-o discoteca. Ce Craciun, ce Revelion? Munceam de ne ieseau ochii din cap. Dar de pe 7 pana pe 20 inchideam sandramaua si mergeam si ne distram). Nu exista zi libera in aceasta perioada pentru oamenii care fac banii cand ceilalti sunt in vacanta.
Poate era plecat vampirul in tarile calde? In concediu? Ca atunci inteleg.
Un hotel oarecare, cu restaurant la parter, deci bani bagati in business. Minut, Minutz, ceva de genul. O chestie de doi lei, care arata bine, dar “pute” rau. Nu va duceti nici daca va roaga cineva.
Noi, 5 oameni la masa. Data: 25 decembrie. Ora: 21:50. Unul dintre noi face comanda de o sticla de vin. Chelnerul ne aduce, impreuna cu paharele. Dupa care, 5 minute mai tarziu, nu exagerez, vine si ne spune ca la 22 se inchide restaurantul (bineinteles, sticla desfacuta, nimeni nu se grabea). Cineva observa ca pe usa restaurantului scria ca la 22:30 se inchide. “Da, dar noi plecam!”.
Am ramas siderati, fara reactie. “De ce ne-ati mai adus vinul, atunci? Sa il bem in hol?”. Aceiasi prieteni din Turcia, si mai siderati: “Adica ei inchid cu oameni inauntru?”. Pentru cei care ati fost in Turcia si stiti cum va iau aia banii daca intrati in localurile lor (fara sa fie preturi mari, ci pentru ca stau dupa voi pana dimineata, daca e nevoie), socul e de asteptat.
Soselele
Ingrozitor. Drumuri proaste, incredibil de proaste. Am mers in Bulgaria pe niste drumuri execrabile, pe care ma gandeam ca nimeni din afara tarii nu ar merge fara sa se gandeasca in permanenta ca s-a ratacit. Eu eram intrebat din 5 in 5 minute, din cauza gaurilor imense din sosea (traseul Paraul Rece – Bran): “Are you sure we didn’t get lost?”. Eu fiind roman, in Romania. Deci era de presupus ca macar semnele de circulatie stiu sa le citesc. Dar parea atat de incredibil sa ai asemenea traseu catre un element de atractie atat de important pentru straini. Nu mai zic de soferi, ca am zis deja.
La sfarsitul saptamanii petrecute de prietenii mei in Romania am avut un schimb de replici in felul urmator:
Eu: “You know, Romania is beautiful, you should really come and visit in the spring or in the summer”.
Si replica: “Wouldn’t we better visit together another country in Europe? Like Spain, or Portugal?”.
Iubesc Romania. Am mers de la un capat la celalalt, am vizitat tot ce se putea. Tuturor le zic cat de frumos este aici.
Dar oricat as vrea, nu pot sa spun cu mana pe inima prietenilor mei de afara: Come to Romania! Nu de alta, dar m-am saturat sa explic in permanenta de ce suntem atat de tampiti incat sa nu reparam lucrurile evident gresite… sa caut explicatii mirobolante sau, pur si simplu, sa pun ochii in podea. Sunt sigur ca peste tot in lume se intampla astfel de cazuri, dar nu ma intereseaza: nu vreau sa se intample asa ceva in Romania MEA!
Pe aceasta tema au mai scris si:
Paradoxul turismului romanesc – Andrei Crivat
Sofer in Romania
Update: pentru ca ne e dor (daaa!! 😀 ) de condus si cand stam la calculator, cineva chiar s-a gandit sa faca un joc, Soferderomania.ro, joc ce simuleaza toate “placerile” condusului pe soselele din Romania. Si au si un Opel Corsa premiu…
Am 11 ani de cand conduc, aprox. 300-400.000 de km facuti la volan (atat in tara, cat si in Bucuresti, chiar si in Bulgaria 😀 ), dar soferi tampiti ca in ultimele zile parca nu am mai vazut de cand conduc. Si campioni sunt cei cu Logan si cu Audi A6. Daca se poate si cu semne de incepator, ca sa fie tacamul complet.
Cea mai tare faza a fost cand un TIR s-a gandit sa ma depaseasca. Si la jumatatea depasirii s-a razgandit… Va spun, nu e senzatie mai ciudata decat sa vezi ca un TIR joaca chicken cu tine cand din fata vine un alt camion si stii ca singura sansa a celui care te depaseste e sa urce pe tine.
Apoi, daca tot ai un A6 misto, puternic, de ce sa nu mergi cu 120km/h? Da, stiu, e gheata pe jos, dar regulile fizicii nu se aplica in bula din creierul conducatorului respectiv.
Cat despre Logan, sa stabilim un lucru: e o masina buna la banii aia, dar NU e facuta sa mergi cu 120-130 in conditii de trafic in care eu nu aveam curaj sa calc acceleratia ca sa nu ies de pe carosabil (am reusit, lejer, si fara acest lucru).
De fapt, ce sa spun, nu ma deranjeaza deloc faptul ca unii merg cu viteza, ca masina le permite sau nu, dar acum incep sa inteleg un american venit in Romania sa conduca masina care spunea ca aceste drumuri sunt adevarate aventuri la capatul carora nu stii daca reusesti sa ajungi in viata. Suntem (pentru ca sunt sigur ca si eu am fost tampit, la vremea mea, ba chiar am amintiri relativ recente, de 4-5 ani, cand faceam numai prostii la volan) un popor care nu are nici un respect nu numai pentru propria noastra viata, dar mai ales pentru a celorlalti. Si nici nu stie nimeni sa ne deschida ochii pana nu e prea tarziu.
Imi place sa conduc, dar am ajuns sa vreau sa ma duc cu trenul, mai degraba, indiferent de destinatie, pentru ca m-am saturat sa ajung acasa cu ochii obositi, cu spatele incordat si umerii varza de la permanenta “previzionare” a dobitoceniilor care pot fi facute de partenerii de trafic, sa imi fie necesare 2-3 zile de refacere dupa un weekend la volan (care ar trebui sa fie “de odihna”).
Vad la TV accidentele din ultima vreme si as vrea sa spun “Pacat!”, dar nu pot, pentru ca majoritatea celor care au fost implicati au fost niste dobitoci carora nimeni nu le-a zis la vremea lor “Bai, prostule, mergi incet, ca important e sa ajungi unde vrei, nu sa ajungi in timp record!”.
P.S.: starea drumurilor? In afara de E-uri, execrabila.
P.P.S.: citind prin blogosfera, am dat de blogului unui sofer din Bucuresti. Ma binedispun articolele sale, asa ca mergeti si dati cu privirea. Daca sunteti in Bucuresti si conduceti, veti intelege de multe ori ironia amara din articolele sale.