BobbyVoicu.ro

personaje

Ce-ar zice X pe twitter

Ce-ar zice x pe twitter, Una Alta ·

Citeam ieri diferite chestii pe net si am dat, intamplator, de aceste doua posturi: ce-ar zice Freud daca ar avea twitter si ce-ar zice Shakespeare in aceeasi situatie 🙂

Mi s-a parut distractiv, asa ca m-am gandit sa adaptez ideea pentru Romania.

Astfel, a iesit @cearzice, unde in fiecare luni, miercuri si vineri, la pranz (care poate fi de la ora 12 la ora 2, in functie de ora de trezire 😀 ), va propun un personaj (de cele mai multe ori roman, dar nu neaparat) ale carui ganduri sa incercam sa la punem pe twitter. Pentru moment e doar “for fun” dar, in situatia in care gasesc, poate fac rost si de niste premii 🙂

Regulament:

Simplu: eu anunt personajul, iar voi, folosind @cearzice sau #cearzice scrieti in restul de caractere ramase replica (pe twitter, evident) 🙂 Le voi aduna ulterior in contul de twitter @cearzice precum si intr-un post aici, in categoria Ce-ar zice X pe twitter, pentru fiecare personaj in parte 🙂

Exemplu:

@cearzice Replica voastra

ca aici:

@cearzice FratiiJderi dati un buzz cand intrati

(raspuns dat de @Hoinaru la personajul Stefan Cel Mare)

Pe urma, in comentarii votam cel mai tare comentariu 😀

Daca aveti sugestii, le astept in comentariile la acest post, sau pe twitter, pentru @bobbyvoicu (ca sa nu incurc replicile). Da, urmariti blogul de fata si contul meu de twitter pentru update-uri 🙂 (si, evident, @cearzice ).

Daca vreti sa urmariti replicile, dati follow lui @cearzice (programarea a facut-o @tataencu)

De ce citesc carti?

Una Alta ·

Suna aproape ciudat: toti citim, chiar daca numai subtitrarile de la filme sau postul acesta de blog. Si totusi, de ce citesc EU carti?

De vreo luna Andrei Rosca m-a rugat sa scriu cateva cuvinte, un testimonial, despre Bookblog (un proiect drag mie, de altfel, pentru ca il stiu de la inceputuri si chiar am pus mana sa ajut din cand in cand). Am fost si foarte ocupat, dar adevarul e ca nici nu prea stiam ce sa spun.

Si totusi, voi cititi carti? Carti tinute in mana si voi stand in fotoliu?

Eu citesc asa, cat mai des posibil. Si azi, in avion, am descoperit de ce. Citeam o carte politista/thriller (genul de carti cu umor negru, in care eroul e vai de capul lui, dar cu suflet mare, cunoaste o tipa… etc.). Ideea e ca la un moment dat se indragosteste si EA moare. Si in carte este prezentata reactia eroului cand a vazut corpul ei neinsufletit. In momentul ala am simtit ca ma loveste ceva in cosul pieptului. Mi se parea ca eu eram acolo, eu sufeream.

De asta citesc carti. Pentru ca nimic altceva nu ma face sa intru atat de mult in pielea personajului: nici un film, nici macar un joc de aventuri facut cum trebuie. Sa simt intr-un asemenea mod.